„Decizia premierului Ilie Bolojan de a aloca aproape 2 miliarde lei, din fondul de rezervă bugetară, pentru Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) reprezintă o nouă dovadă de responsabilitate față de nevoile acute ale sistemului public de sănătate. Din această sumă, 964 milioane lei sunt direcționați către cheltuieli medicale – bunuri și servicii, ceea ce înseamnă un sprijin uriaș pentru CNAS, pentru că putem plăti toate medicamentele, cu și fără contribuție personală, și toate serviciile medicale, la zi. În același timp, cu 1 miliard lei vom acoperi deficitul rezultat din aplicarea prevederilor legale referitoare la concediile medicale și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Aceasta este garanția că angajatorii care au plătit concediile medicale din fonduri proprii vor primi decontarea sumelor respective. Vom ajunge astfel, în ceea ce privește plata concediilor medicale, de la o întârziere de trei ani (la nivelul anului trecut) la aproximativ șase luni.
Suplimentarea FNUASS, într-un context bugetar dificil, este cel mai puternic semnal că sănătatea românilor constituie prioritate guvernamentală”, a spus Horațiu-Remus Moldovan, preşedintele CNAS, joi, 18 decembrie.
Hotărârea de Guvern nr. 1101, care vizează suplimentarea FNUASS, a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1175 din 18 decembrie 2025, şi poate fi citită în captura făcută de Economica.net aici:

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat la ANAF, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.
Contribuţiile de asigurări, în special CASS, subvenţiile primite de la stat, taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor sunt cei trei piloni care susţin finanţarea întregului sistem al asigurărilor sociale de sănătate în primele 10 luni, potrivit analizei Economica.net, singura publicaţie care analizează lunar execuţia bugetului Fondului Sănătăţii (FNUASS).
FNUASS a avut deficit de 2,67 de miliarde de lei în primele 10 luni ale anului 2025, de cel puţin două ori mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2024, urmare a cel puţin dublării subvenţiilor primite de la stat în perioada analizată, arată analiza Economica.net.