Fondul Sănătăţii are deficit în primele 11 luni ale anului 2019 de peste cinci ori mai mare decât în 2018

Adaugă-ne ca sursă preferată

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat, în baza declaraţiei unice trimise la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

Cheltuielile din Fondul Sănătăţii cresc într-un ritm mai accelerat decât încasările la Fond.

Concret, în primele 11 luni din 2019 cheltuielile Fondului Sănătăţii sunt cu peste 16% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, arată execuţiile Fondului, comparate de Economica.net. Spre comparaţie, încasările Fondului sunt în ianuarie – noiembrie 2019 cu peste 10% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, rezultă din analiza făcută de Economica.net, pe baza datelor CNAS.

Nuanţat, plăţile făcute din Fondul Sănătăţii (FNUASS) s-au ridicat la 37,34 de miliarde de lei în primele 11 luni din 2019 şi sunt cu 16,7% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, rezultă din execuţiile Fondului, obţinute şi comparate de Economica.net.

Plăţile făcute din FNUASS pentru medicamentele, materialele sanitare şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate se ridică la 11,96 de miliarde de lei în primele 11 luni din 2019 şi sunt cu 28,94% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, rezultă din execuţiile Fondului, comparate de Economica.net.

• Din această sumă, cel mai mult ne-au costat medicamentele acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate: peste 10,34 de miliarde de lei în primele 11 luni din 2019, cu peste 31% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2018, reiese din execuţiile comparate de Economica.net.

Plăţile făcute din FNUASS pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţile sanitare cu paturi se ridică la 9,83 de miliarde de lei în primele 11 luni din 2019 şi sunt cu 5% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, potrivit execuţiilor comparate de Economica.net.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice au ajuns la 8,75 de miliarde de lei în primele 11 luni din 2019 şi sunt cu peste 19% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, reiese din analiza făcută de Economica.net. Cei mai mulţi bani de la acest capitol sunt transferuri făcute din FNUASS către spitalele publice pentru a acoperi majorările veniturilor personalului din aceste unităţi, acordate în baza Legii salarizării unitare.

Cele mai mari surse de bani la Fondul Sănătăţii sunt contribuţiile de asigurări de sănătate, urmate de taxa clawback plătită de producătorii de medicamente, rezultă din datele CNAS, comparate de Economica.net.

Veniturile totale ale Fondului Sănătăţii s-au ridicat la 34,84 de miliarde de lei în primele 11 luni din 2019 şi sunt cu 10,37% mai mari decât în aceeaşi perioadă din 2018, arată execuţiile Fondului, comparate de Economica.net.

De unde au venit cei mai mulţi bani la Fondul Sănătăţii în perioada ianuarie – noiembrie 2019:

Contribuţiile de asigurări

Suma colectată la Fondul Sănătăţii din contribuţiile de asigurări se ridică la 29,4 miliarde de lei primele 11 luni din 2019 şi este cu 6,9% mai mare decât cea încasată în perioada identică a anului 2018, reiese din analiza făcută de Economica.net pe baza datelor obţinute de la CNAS.

Clawback

Taxa clawback a adus 3,56 de miliarde de lei la Fondul Sănătăţii în primele 11 luni din 2019, cu 29,13% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, reiese din analiza făcută de Economica.net, bazată pe datele pe care le-am obţinut de la CNAS.

• Clawback – o taxă pe cifra de afaceri, introdusă în anul 2009 şi aplicată deţinătorilor de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor – a urcat la 25,21% în trimestrul al doilea din 2019, de la 24,63% în primul trimestru din 2019 şi de la 22,18% în trimestrul al II-lea din 2018, arată datele comunicate pentru Economica de Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), forul reprezentativ al producătorilor de medicamente ieftine din ţara noastră.
• Taxa clawback se aplică unitar producătorilor de medicamente generice (ieftine) şi celor de medicamente inovative (scumpe).
• Creşterea taxei clawback şi algoritmul prin care se stabileşte nivelul ei au condus la dispariţia unor medicamente ieftine din farmacii, pentru că au ajuns să fie neprofitabile financiar pentru producători, şi la creşterea gradului de dependenţă a României faţă de importurile de medicamente, de regulă mai scumpe decât medicamentele ieftine care nu se mai vând în ţară. De exemplu, pentru un medicament generic (ieftin) compensat integral, cu un preţ de producător de 5 lei, taxa clawback este de 35%, adică producătorul trebuie să achite statului român 1,75 de lei clawback. În aceste condiţii, ia amploare exportul medicamentelor ieftine produse în ţară.

Subvenţii

Fondul a primit subvenţii de peste 1,79 de miliarde de lei în primele 11 luni din 2019, de cel puţin două ori mai mari decât în perioada identică din anul 2018, arată datele CNAS, obţinute şi analizate de Economica.net.