Fondurile europene pentru agricultură ar putea fi rulate prin băncile care vor cofinanţa proiecte

Directorul general adjunct al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Nicolae Popa, a declarat, sâmbătă, la Reghin, la o conferinţă de instruire şi informare a fermierilor privind exerciţiul financiar bugetar 2014-2020, că în exerciţiul financiar actual băncile au avut condiţii atât de restrictive încât fermierii nu au putut „să se apropie” de credite pentru cofinanţarea proiectelor europene.

„Ei au exagerat un pic poate mai mult, în sensul că au devenit atât de restrictivi încât fermierii n-au putut să se mai apropie de bănci – în sensul că au cerut, în loc de 110 la sută, cât trebuia să depună gaj, 150-160%. Fermierii n-au mai avut posibilitatea să identifice gajul pentru creditele pe care trebuia să le avanseze. Nu mai pun la socoteală dobânzile destul de mari, care, sigur, au influenţat foarte mult această stare de lucruri”, a spus Popa.

Acesta a adăugat că trebuie „îndreptate lucrurile”, astfel că ministrul Agriculturii a avut întâlniri cu reprezentanţii mai multor bănci, oferindu-le posibilitatea să ruleze toate fondurile europene viitoare pentru agricultură, de circa 21 de miliarde de euro, dar să ofere credite pentru cofinanţarea proiectelor, în condiţii avantajoase.

„Încercăm să convenim cu ei asupra unui program viitor, în sensul ca toate sumele pe care le avem la dispoziţie, aproape 21 de miliarde de euro, să le rulăm prin aceste bănci care vor să vină lângă noi şi care să ne ofere un pachet de finanţare, de creditare, mult mai accesibil, cu dobânzi mult mai mici. Mă gândesc că interesul este comun. Trebuie să pună creditele în mişcare şi punându-le în mişcare realizează şi profit”, a spus Popa.

Potrivit acestuia, „interesul este comun” atât pentru cele „cinci, şase, şapte bănci, câte vor răspunde” la iniţiativa ministerului, cât şi pentru reprezentanţii Ministerului Agriculturii, pentru fermieri şi cei care vor să investească în agricultura României.

Popa a adăugat că 1.750 de proiecte europene petru agricultură, în valoare de 450 de milioane de euro, s-au reziliat deja, pentru că beneficiarii nu au putut asigura cofinanţarea, dar mai există şi altele care riscă acelaşi lucru.

Pe de altă parte, Nicolae Popa a spus că, „pe fondul lipsei totale de legislaţie în privinţa asigurării riscurilor din agricultură”, s-a elaborat un act normativ vizând înfiinţarea de fonduri mutuale, iar fermierii mai au la dispoziţie 30 de zile pentru a deveni membri ai unor astfel de asocieri. Fermierii membri ai acestor fonduri mutuale urmează să contribuie cu 35% din sumele necesare pentru a asigura pagubele produse de secetă, inundaţii, îngheţuri, restul de 65% urmând să fie dat de UE.