Fostul şef FBI Robert Mueller: Ameninţarea teroristă este prezentă în continuare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cu câteva zile înainte să predea ştafeta succesorului său James Comey pe 4 septembrie, Robert Mueller a acordat un interviu mai multor instituţii de presă, inclusiv AFP.

Sub conducerea sa, FBI, poliţie federală şi totodată serviciu de informaţii, a evoluat în mod considerabil, devenind dintr-un serviciu însărcinat cu anchetarea atentatelor după ce au fost comise o agenţie a cărei „prioritate numărul unu” este să împiedice producerea acestora.

„Când am ajuns la bord, eram procuror de un anumit număr de ani, lucrând la cazuri de criminalitate organizată, trafic de droguri, infracţiuni comise de gulere albe şi aveam câteva idei despre Birou”, îşi aminteşte acest bărbat subţire şi flegmatic, în vârstă de 69 de ani.

„O săptămână mai târziu, aveam (atentatele teroriste de la) 11 septembrie (2001)”, continuă el. Totul a fost făcut ţăndări.

În marea răsturnare care a urmat, cu care s-a confruntat aparatul american de securitate, pentru Biroul Federal de Investigaţii (FBI) lupta antiteroristă a devenit prioritatea priorităţilor.

Aproximativ 2.000 dintre cei 11.000 de „agenţi speciali” de la acea vreme au fost transferaţi imediat din cadrul luptei împotriva criminalităţii în cadrul luptei luptei împotriva Al-Qaida, iar numărul analiştilor de informaţii a crescut mai mult de trei ori.

Începând din 2001, pericolul reprezentat de Al-Qaida şi „metastazele” sale a evoluat, dar va rămâne, alături de ameninţarea cibernetică, „prioritatea numărul unu în viitorul previzibil”, apreciază Mueller.

Organizaţia lui Osama ben Laden a fost „grav diminuată, decimată”, dar au apărut noi „sateliţi” imediat după 2001, ca mişcarea shebab în Somalia sau Al-Qaida în Peninsula Arabia (AQPA) în Yemen.

Atentatul dejucat împotriva unui avion de pasageri cu destinaţia Detroit, de Crăciun în 2009, care va rămâne drept una dintre faptele sale de arme, a fost planificat de AQPA.

– „Lupi solitari” dificil de identificat

Robert Mueller îşi face griji acum cu privire la „peisajul în transformare” în ţări în care a avut loc „primăvara arabă” ca Tunia, Libia, Siria „şi în mod clar de două luni în Egipt”.

„În fiecare în parte dintre aceste ţări există persoane pe care le introducem în categoria extremiştilor violenţi, care reprezintă o ameninţare nu doar la adresa Statelor Unite, ci şi a americanilor aflaţi în străinătate”, apreciază el.

El este îngrijorat totodată şi de aceşti „lupi solitari”, care se radicalizează singuri pe Internet, unde se pare că învaţă să confecţioneze bombe şi care sunt „mult mai dificil de identificat şi împiedicat să acţioneze”.

„Este o tendinţă recentă, dar care probabil va continua”, preconizează Mueller, revenind asupra eşecurilor reprezentate de masacrul de la Fort Hood comis de maiorul Nidal Hassan în 2009 şi dublul atentat cu bombă la maratonul de la Boston comis de fraţii Tsarnaev pe 15 aprilie.

Acesta este motivul pentru care programele de supraveghere a comunicaţiilor telefonice şi pe Internet sunt, în opinia sa, „extrem de importante”. NSA, Agenţia însărcinată cu colectarea acestor date, este criticată dur în urma dezvăluirilor fostului său consultant Edward Snowden.

„S-a întâmplat, în rare dăţi, să fie necesar să se efectueze unele ajustări”, concede el. „Dar am încredere în faptul că acţionăm aşa cum doreşte poporul american să facem, ţinând cont de impactul potenţial asupra libertăţilor publice şi vieţii private”, subliniază acesta.

În 2004, Robert Mueller ameninţa administraţia Bush cu demisia, pentru ca aceasta să pună capăt unui program de interceptări telefonice ilegale.

El va fi directorul FBI care a ocupat cel mai mult timp această funcţie după J. Edgar Hoover, care a deţinut postul timp de 48 de ani, până la moartea sa, în 1972.