Franţa ar prefera să obţină preşedinţia Comisiei Europene decât pe cea a Băncii Centrale Europene (Reuters)

Preşedintele BCE, Mario Draghi, va demisiona la sfârşitul lunii octombrie.

Parisul este dornic să-şi asigure una dintre cele mai puternice funcţii din UE, fiind preferată preşedinţia Comisiei Europene, deoarece are un rol mai important în configurarea legislaţiei, într-un moment critic pentru proiectul european, în timp ce responsabilităţile de politică monetară ale BCE nu sunt atât de extinse. După alegerile pentru Parlamentul European din mai, va fi numit un nou preşedinte al Comisiei Europene pentru un mandat de cinci ani, care-i va succeda luxemburghezului Jean-Claude Juncker.

Ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, a declarat săptămâna trecută în Senat că Franţa va lupta „să-şi apere interesele” după ce vor începe negocierile pentru principalele funcţii de la UE şi a menţionat necesitatea ca Europa să găsească un lider capabil să întărească suveranitatea regională, pe fondul tensiunilor dintre China şi SUA.

„Există candidaţi francezi excelenţi pentru BCE. Dar, dacă vrei să ai o influenţă asupra viitorului Europei, este mai importantă Comisia Europeană”, a declarat o sursă guvernamentală franceză.

Încă nu a fost luată o decizie oficială privind funcţia la care va aspira Franţa. Preşedintele Emmanuel Macron va fi în final responsabil să adopte o decizie.

Reprezentanţii Palatului Elysee au refuzat să comenteze informaţiile.

În funcţie de partidul care câştigă cele mai multe voturi la alegerile pentru Parlamentul European din mai se va stabili cine obţine preşedinţia Comisiei Europene. Negocierile între guvernele UE vor începe după alegeri.

Alegerea noului preşedinte al Executivului comunitar ar putea duce la un conflict semnificativ între liderii naţionali şi Parlamentul European, care vrea să nominalizeze unul din candidaţii de vârf din alegeri, cum ar fi germanul Manfred Weber (centru dreapta) sau olandezul Frans Timmermans (centru stânga).

Şi guvernatorul Băncii Centrale a Franţei, Francois Villeroy de Galhau, a fost menţionat ca un potenţial candidat la funcţia de preşedinte al BCE, alături de Benoit Coeure, în prezent membru al Consiliului guvernatorilor BCE.

Dacă Franţa nu caută să obţină prima poziţie la BCE, s-ar putea deschide calea ca un nord-european să obţină funcţia, printre favoriţi fiind fostul guvernator al Băncii Centrale a Finlandei, Erkki Liikanen, şi şeful Bundesbank, Jens Weidmann.

„Conducerea Comisiei Europene este cea mai importantă, deoarece este cea mai politică. BCE a făcut deja ceea ce putea face”, au precizat sursele.