Franţa va limita imigraţia economică şi se va axa pe refugiaţi, anunţă ministrul de interne Gérard Collomb

„Franţa trebuie să primească refugiaţi, dar nu poate primi toţi imigranţii economici. În acest an (2017 – n.r.), 100.000 de oameni au depus solicitări de azil şi alţi 85.000 au încercat să intre (în Franţa – n.r.), dar nu au fost admişi. Este imposibil să primim în mod demn 185.000 de persoane pe an”, a explicat Collomb, într-un interviu publicat duminică de cotidianul francez Le Parisien.

În anii 2015 şi 2016, în Franţa rata de acceptare a cererilor de azil a fost mică, doar un refugiat la 1.340 de locuitori primind drept de azil, în comparaţie cu ţări precum Germania (un azilant la 141 de locuitori) sau Suedia (un solicitant de azil la 101 locuitori).

Potrivit guvernului francez, noua lege a imigraţiei are în vedere asigurarea unei primiri mai bune pentru solicitanţii de azil şi oferirea unui răspuns mai rapid la solicitările acestora, ceea ce va permite declanşarea cât mai rapidă a procesului de integrare a celor acceptaţi. Totuşi, noua lege a fost criticată de organizaţiile umanitare din cauza caracterului său restrictiv.

Miile de solicitanţi de azil şi de migranţi care sunt cazaţi în condiţii mizere la Paris şi la Calais (nord), şi denunţurile făcute de aceştia cu privire la violenţe ale poliţiei la adresa lor sunt două dintre principalele probleme cu care se confruntă executivul francez. 

Pentru a o rezolva pe prima, Collumb a anunţat că va fi extinsă reţeaua celor circa 500 de Centre de Primire şi Orientare cu alte 1.300, a căror menire va fi să asigure cazare temporară şi consiliere imigranţilor, 900 dintre acestea urmând să fie deschise în regiunea pariziană Ile de France. În ceea ce priveşte a doua problemă, ministrul Collumb a recunoscut că s-ar fi putut să existe „vreo scăpare individuală” în rândul poliţiştilor, dar a asigurat că cei care s-au făcut vinovaţi de violenţe au fost sancţionaţi.

Însuşi preşedintele francez Emmanuel Macron va explica aceste planuri marţea viitoare, într-o vizită în portul Calais, care a fost ani de zile marele simbol al Franţei în ceea ce priveşte problemele generate de imigraţia ilegală, comentează EFE.

Pe de altă parte, într-un alt interviu acordat publicaţiei Journal du Dimanche şi citat de AFP, ministrul Collomb a explicat că Parisul doreşte ca Londra „să preia o anumită parte din costurile” legate de gestionarea, în nordul Franţei, a migranţilor care doresc să ajungă în Marea Britanie. Cu câteva zile înaintea unui summit franco-britanic, care va avea loc joi la Sandhurst (sudul Londrei), între preşedintele Macron şi premierul britanic Theresa May, Collomb a pledat pentru „un protocol adiţional” acordurilor de la Touquet.

Intrate în vigoare în 2004, aceste acorduri fixează frontiera britanică la Calais, unde imigranţii sosesc de peste 20 de ani în speranţa că vor putea ajunge în Marea Britanie. Pe fondul acestei situaţii, greu de gestionat, renegocierea acestui text este periodic evocată de partea franceză.

Chestiunea imigranţilor, şi în special „mijloacele de îmbunătăţire a gestionării comune a frontierei la Calais”, se vor afla pe agenda discuţiilor de la summitul de la Sandhurst, anunţase Palatul Elysée la începutul lui ianuarie. „Doresc încheierea unui protocol adiţional la aceste acorduri şi măsuri concrete de preluare a unei părţi din costuri de către britanici”, a insistat ministrul francez în interviul pentru Journal du Dimanche.

Totodată, Collomb se mai aşteaptă din partea britanicilor la „măsuri concrete de preluare (…) a unui număr mai mare de persoane, de tipul primirii de refugiaţi şi de minori neînsoţiţi”. „Nu există o soluţie miraculoasă, dar lucrurile pot fi îmbunătăţite”, subliniase la rândul său, la începutul lui ianuarie, preşedintele Macron.