Friedrich Nietzsche, sărbătorit de Google printr-un logo special

Google şi-a schimbat cu această ocazie logo-ul, în locul celei de-a doua litere „o” apărând un chip desenat care aminteşte de un portret celebru al filozofului, în care este imortalizat din profil.

Friedrich Wilhelm Nietzsche s-a născut pe 15 octombrie 1844, în Röcken, Germania, scrie Wikipedia.org, şi este cel mai important filozof a secolului al XIX-lea, care a exercitat o influenţă remarcabilă asupra gândirii filozofice a generaţiilor care i-au urmat.

Născut într-o familie protestantă, se confruntă din tinereţe cu problema credinţei în Dumnezeu şi înclină mai degrabă spre ateism, fapt ce se va reflecta mai târziu în gândirea sa filozofică. Studiază filozofia la Universitatea din Leipzig. Lectura cărţii lui Arthur Schopenhauer „Lumea ca voinţă şi reprezentare” va constitui premisa ideatică a vocaţiei sale filozofice. Studiază filozofia antică greacă, în special pe reprezentanţii perioadei presocratice, Heraclit şi Empedocle.

În 1882 o cunoaşte pe Lou von Salomé, pe care o cere în căsătorie, fiind însă refuzat. În acelaşi an, în timp ce se găsea la Nisa, începe să scrie lucrarea sa capitală, „Aşa grăit-a Zarathustra”, care va apărea în 1885. În 1889, în Torino, asistând la biciuirea sălbatică a unui cal în plină stradă, are prima criză de nebunie, în cursul căreia are manifestări delirante, considerându-se Dionysos sau Iisus. Este îngrijit până la sfârşitul vieţii (25 august 1900, Weinmar) de sora sa, Elisabeth Foerster Nietzsche.

Filosofia lui Nietzsche gândeşte reevaluarea filozofiei şi artei Greciei din perioada istorică cea mai veche, în defavoarea clasicismului, văzut ca afirmare a viziunii raţionale şi, în consecinţă, decadent. Nietzsche critică valorile fundamentale ale societăţii ultra-raţionalizate în care trăia, ajungând la negarea principiilor enciclopediste ce exclud vitalismul existenţei.

Conceptul de „voinţă de putere” joacă un rol central în gândirea lui Nietzsche, în măsura în care acesta este pentru el – în sens metafizic – un instrument pentru înţelegerea lumii: „esenţa cea mai intimă a existenţei este voinţa de putere”.

Nietzsche a dorit să restructureze societatea criticând aspectele culturii moderne, ale filozofiei oficiale universitare, negând ideile de civilizaţie şi acelea ale democraţiei. Pentru el, doar arta este singurul factor care justifică viaţa.

Nietzsche este cel care a spus ca Dumnezeu e mort, idee care a primit două interpretări majore: prima susţine faptul ca Nietzsche vorbeşte despre moartea Dumnezeului creştinilor, iar a doua interpretare vorbeşte despre moartea Dumnezeului filosofilor.

Considerat un filosof vitalist, el propovăduieşte toate virtuţile omului sănătos, ale omului plin de vigoare, ale omului stăpân pe instinctele sale, ale omului care ştie să susţină pe umerii săi libertatea.

Se consideră că precursorul lui Nietzsche ar fi fost Schopenhauer, care prin lucrarea Lumea ca voinţă şi reprezentare îl determină pe Nietzsche să „îndrepte” conceptul de voinţă, alăturându-l puterii care devine esenţială în afirmarea individului. După o interpretare a lui Constantin Noica. Heidegger ar duce conceptul mai departe vorbind despre voinţa ca voinţă.

Nietzsche este considerat precursorul curentului postmodernist prin ideea ca nu există un centru de la care se revendică toate valorile general umane. Fărâmiţarea valorilor prin filiera nietzscheană s-a impus ca un concept major în curentul postmodernist.