FT: Băncile cu probleme din zona euro vor fi lăsate să intre în faliment

În primul interviu acordat după numirea sa la conducerea Agenţiei de Supervizare Bancară, Daniele Nouy a afirmat: ‘Trebuie să acceptăm ideea că unele bănci nu au viitor. Trebuie să lăsăm unele instituţii financiare să dispară într-un mod ordonat şi nu este nevoie să încercăm o fuziune a lor cu alte instituţii’.

în opinia acesteia, băncile ar trebui forţate să deţină garanţii pentru obligaţiunile suverane, pentru a distruge legătura toxică dintre băncile cu probleme şi guverne.

Parlamentul European a aprobat, luna trecută, numirea franţuzoaicei Daniele Nouy în funcţia de preşedinte al noii Agenţii de Supervizare Bancară. Daniele Nouy, în vârstă de 63 de ani, va avea la dispoziţie un an pentru a ajuta la construirea de la bază a instituţiei şi pentru a fi gata să-şi asume atribuţiile de supervizare a băncilor.

Daniele Nouy, fost oficial la Banca Centrală a Franţei, urmează să fie responsabilă de supervizarea celor mai mari 130 de bănci europene, începând cu luna noiembrie 2014. Cifra băncilor supervizate de Daniele Nouy ar putea creşte, dacă SSM va fi autorizată să analizeze şi băncile mai mici sau dacă ţările care sunt membre ale Uniunii Europene, dar nu sunt membre ale zonei euro, vor adera la mecanismul de supraveghere.

Mecanismul Unic de Supraveghere Bancară va fluidiza supervizarea bancară în blocul comunitar prin aplicarea aceloraşi reguli celor aproximativ 6.000 de bănci din zona euro, ceea ce va îngreuna încercările autorităţilor naţionale de a-şi proteja campionii naţionali.

Comitetul de Stabilitate Financiară (FSB) a publicat anul trecut şi lista celor 29 de bănci considerate ‘prea mari pentru a da faliment’ (too big to fail) şi care vor trebui să îndeplinească cerinţe de capital mai stricte, conform noilor măsuri adoptate la reuniunea G20 de la Cannes.

FSB a apreciat că reglementările mai stricte pentru aceste bănci, care trebuie să ajungă până în 2019 la un indice de adecvare a capitalului Tier 1 de 9,5%, vor reduce posibilitatea prăbuşirii lor şi vor limita efectele negative în eventualitatea falimentului.

Printre cele 29 de instituţii de creditare considerate de importanţă sistemică se află băncile franceze Societe Generale, Credit Agricole, BPCA, BNP Paribas, Dexia, banca italiană UniCredit, grupul olandez ING Bank, banca spaniolă Santander, băncile elveţiene UBS şi Credit Suisse, băncile britanice HSBC, Royal Bank of Scotland, Lloyds Banking Group, Barclays, băncile americane Goldman Sachs, JP Morgan Chase, Morgan Stanley, Wells Fargo, Bank of America, Citigroup, băncile germane Commerzbank şi Deutsche Bank, precum şi câteva bănci din Japonia şi China.