Furnizorii privați de servicii sociale solicită consultări înaintea adoptării de măsuri pentru reformarea sistemului

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Situaţiile grave apărute recent în spaţiul public privind funcţionarea unor centre destinate persoanelor vulnerabile impun un răspuns ferm al statului – pe care îl susţinem fără rezerve. Nu ne pronunţăm asupra faptelor aflate în analiza autorităţilor competente. Dar acest moment trebuie tratat nu doar ca o situaţie punctuală care cere măsuri imediate, ci ca un semnal major: sistemul de licenţiere, monitorizare şi finanţare a îngrijirii vârstnicilor şi a persoanelor cu dizabilităţi are nevoie de o reformă reală, coerentă şi aplicabilă. Realitatea pe care o semnalăm din 2024 este confirmată chiar de instituţiile statului: recent, Avocatul Poporului, printr-o adresă transmisă Ministerului Muncii, a constatat că înăsprirea din 2024 a condiţiilor de licenţiere şi relicenţiere a condus în practică la ieşirea unor operatori de sub radarul autorităţilor. Efectul este exact invers celui urmărit: în loc de mai mult control, statul a ajuns să vadă mai puţin”, susţin furnizorii privaţi de servicii sociale, într-o scrisoare deschisă adresată autorităţilor.

Conform sursei citate, dacă centrele private continuă să iasă din sistemul licenţiat, zecile de mii de persoane dependente îngrijite de ele nu vor mai avea unde să meargă.

„Spitalele sunt suprasolicitate şi nu sunt locul potrivit pentru îngrijirea de lungă durată, iar sistemul public de cămine este, potrivit tuturor datelor, la capacitate maximă, cu liste de aşteptare de ani de zile. Fiecare centru închis înseamnă oameni dependenţi mutaţi pe paturi de spital – la costuri mult mai mari pentru stat – sau lăsaţi pe mâna unor îngrijitori pe care nu îi autorizează, nu îi controlează şi nu îi vede nimeni”, susţin reprezentanţii furnizorilor privaţi.

Potrivit unui studiu publicat joi de cele două organizaţii, costul minim la care un centru privat poate funcţiona legal este de aproximativ 6.100 de lei/lună/beneficiar, fără niciun leu profit, „pornind exclusiv din obligaţiile legale în vigoare”.

„Statul însuşi validează costuri şi mai mari: pentru locurile pe care le contractează de la privaţi plăteşte 8.000-9.000 de lei/lună/beneficiar”, se menţionează în comunicat.

De cealaltă parte, pensia medie în România este de circa 2.800 de lei, iar cea pentru limită de vârstă de circa 3.100 de lei, notează sursa citată.

Potrivit organizaţiilor, familiile ar trebui să poată alege între niveluri diferite de servicii, toate monitorizate, dar cu costuri diferite.

„Astăzi legea oferă o singură opţiune: un standard unic, scump, inaccesibil – sau nimic”, se arată în document.

Prin urmare, furnizorii solicită, printre altele, suspendarea adoptării unor noi măsuri restrictive până la realizarea unei analize de impact, consultarea reprezentanţilor sectorului, simplificarea procedurilor de autorizare, clasificarea centrelor pe categorii de servicii, acces egal la finanţare pentru toţi furnizorii licenţiaţi şi introducerea unor mecanisme de coplată şi contractare a serviciilor private.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a anunţat miercuri că a demis-o din funcţie pe preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi (ANPDPD), Alexandra Zară, aceasta fiind înlocuită cu Ana Rădulescu. Ministrul a cerut şi sancţionarea conducerii unor instituţii din judeţul Bihor, în urma modului în care acestea au gestionat intervenţia DIICOT din 30 iunie în judeţ.

Poliţiştii Direcţiei Investigaţii Criminale şi procurorii DIICOT au pus în aplicare, în 30 iunie, 27 de mandate de percheziţie în judeţul Bihor, la domiciliile mai multor persoane fizice, la sediile unor persoane juridice şi al unei instituţii publice, într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de persoane în formă continuată şi complicitate la trafic de persoane în formă continuată.

Potrivit unui comunicat al Poliţiei Române, este vizată destructurarea unei grupări de criminalitate organizată, care exploata persoane vulnerabile, în scopul obţinerii de foloase materiale, sub paravanul unei asociaţii umanitare şi de caritate, prin care ar fi creat un prejudiciu de circa 13,048 de milioane de lei.

Sub aparenţa furnizării unor servicii sociale, medicale, de îngrijire şi protecţie, disimulate prin folosirea ca paravan a unei asociaţii umanitare şi de caritate, gruparea de criminalitate organizată ar fi indus în eroare donatori, aparţinători şi alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obţine importante sume de bani din donaţii, sponsorizări, contribuţii, dar şi pensii, indemnizaţii de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil, ajutoare de înmormântare, precum şi alte venituri ori prestaţii sociale cuvenite victimelor.

Persoanele vătămate, aduse din multiple unităţi spitaliceşti şi direcţii de asistenţă socială din mai multe judeţe, ar fi fost plasate în imobile situate în comunele Holod, Ceica, Tinca şi Lăzăreni, sub aparenţa oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament şi asistenţă socială de către liderul grupării, persoană fizică ce nu ar fi deţinut capacitatea legală, organizatorică şi profesională necesară pentru o astfel de activitate, aşa cum stipulează Legea nr. 292/2011 privind asistenţa socială.