Gabriel Biriş: Legislaţia în domeniul impozitării muncii este imorală

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Sarcina fiscală este aşezată în funcţie de cum se obţine venitul şi nu de cât venit se obţine. Este imoral să impozitezi un profesor mai mult cu 40% decât un avocat. Şi v-o spune asta un avocat! Legislaţia (privind impozitarea muncii – n.r.) este imorală, pentru că aceasta creează mai multe categorii de cetăţeni, ceea ce este inadmisibil’, a afirmat Biriş.

Veniturile fiscale încasate anual la bugetul României se situează la aproximativ 156 miliarde lei, din care veniturile din impozitul pe salarii şi CAS se cifrează la 55,3 miliarde lei, iar veniturile din TVA – 54,6 miliarde lei, reprezentând împreună 70,4% din veniturile bugetare. Dacă se adaugă şi veniturile din accize – 22,7 miliarde lei, veniturile din impozitarea muncii şi consumului însumează 85% din total.

Potrivit lui Biriş, sarcina fiscală este foarte mare, chiar dacă CAS a fost redusă cu 5 puncte procentuale, reglementarea este complicată, munca la negru este omniprezentă şi se manifestă concurenţa neloială.

În opinia sa, o posibilă soluţie vizează simplificarea legislaţiei, implementarea unei logici simple şi eficiente de calcul (pentru CAS – n.r.), eliminarea excepţiilor şi aşezarea sarcinii fiscale uniform, în funcţie doar de cât venit a fost obţinut şi nu de modul cum a fost obţinut, măsuri severe de combatere a evaziunii în domeniu.

În ceea ce priveşte TVA, Biriş a menţionat că, din cauza randamentului foarte scăzut de colectare, bugetul României pierde anual 10 miliarde euro, în mare măsură şi din cauza legislaţiei UE în domeniu, care, în opinia sa, este o ‘invitaţie la fraudă’, inclusiv Comisia Europeană recunoscând faptul că scheme deosebit de periculoase de fraudare sunt intrinseci sistemului actual de TVA, legate de scutirea livrărilor intracomunitare, fiind menţionare fraudele – carusel şi firmele-fantomă.

Biriş consideră că soluţia ar fi taxarea inversă ‘erga omnes’, care presupune aplicarea aceluiaşi regim pentru tranzacţiile naţionale, ca şi în cazul tranzacţiilor intracomunitare, şi care ar elimina complet frauda prin firme fantomă şi la rambursările de TVA, însă ar putea creşte riscul de fraudă în retail.