Găgăuzia îşi alege guvernatorul. Candidatul Moscovei, creditat cu prima şansă

Găgăuzia are 155.600 de locuitori, apropiaţi cultural de turci, adică 4,6% din populaţia Republicii Moldova.

Din cei 10 candidaţi înscrişi în cursa electorală, cu cele mai mari şanse este creditată Irina Vlah, independentă, care în campania a fost prezentată mereu drept ‘candidata Kremlinului’.

Analiştii politici de la Chişinău estimează că lupta principală se va da între Irina Vlah, susţinută de Partidul Socialist (prorus) al lui Igor Dodon, care pledează pentru consolidarea relaţiilor cu Rusia şi CSI (Comunitatea Statelor Independente), şi fostul primar al Comratului (capitala regiunii) Nicolae Dudoglo, sprijinit de Partidul Democrat (la guvernare la Chişinău).

Potrivit sondajelor, Vlah ar putea să câştige 50% din voturi chiar din primul tur de scrutin, însă dacă niciunul dintre candidaţi nu va obţine 50% din voturi plus unu, un al doilea tur va fi organizat la 5 aprilie.

Deşi candidaţii la alegerile din Găgăuzia s-au înregistrat drept candidaţi independenţi, anterior, mulţi dintre ei au fost membri de partid. Irina Vlah, bunăoară, a făcut parte din Partidul Comunist al fostului preşedinte moldovean Vladimir Voronin. Pe listele comuniştilor, ea a intrat în actualul parlament al Republicii Moldova. A demisionat însă la prima sesiune a legislativului de la Chişinău, devenind independentă, după ce le-a imputat foştilor săi colegi că sprijină coaliţia minoritară proeuropeană de guvernare (formată din Partidul Liberal Democrat /PLDM) şi Partidul Democrat /PDM/), care pledează pentru integrarea europeană în defavoarea unei apropieri mai mari de Rusia.

‘Factorul rusesc’ a predominat în campania electorală din Găgăuzia: Vlah, însoţită de liderul socialiştilor Igor Dodon, a efectuat mai multe vizite la Moscova, unde s-a întâlnit cu înalţi oficiali ruşi, între care preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară), Serghei Narâşkin. Trei parlamentari ai Dumei s-au deplasat apoi în Găgăuzia pentru a o susţine, generând un incident diplomatic.

Ministerul de Externe de la Chişinău a cerut Moscovei să nu se implice în alegerile din Găgăuzia, iar ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Farit Muhametşin, a fost convocat pentru explicaţii.

Autorităţile Republicii Moldova se arată îngrijorate de implicarea tot mai activă a Federaţiei Ruse în procesele politice din republică, a declarat ministrul adjunct de externe Valeriu Chiveri cu această ocazie.

Preşedintele Nicolae Timofti i-a cerut ministrului de externe, Natalia Gherman, să ia măsurile necesare pentru a interzice intrarea pe teritoriul republicii a deputaţilor ruşi, atunci când ei nu efectuează vizite oficiale.

Cei mai mulţi dintre locuitorii Găgăuziei îşi văd viitorul alături de Rusia, în timp ce Republica Moldova a optat pentru calea de integrare europeană. În februarie 2014, un referendum, despre care s-a spus că a fost finanţat de Moscova, le-a propus alegătorilor să aleagă între aderarea Republicii Moldova la UE sau la Uniunea vamală dintre Rusia-Kazahstan şi Belarus. Peste 98% din locuitorii provinciei s-au pronunţat pentru integrarea în Uniunea vamală condusă de Rusia. Rezultatele acestui referendum nu au fost recunoscute de autorităţile moldovene.

Potrivit presei de la Chişinău, ‘referendumul din Găgăuzia a fost ‘scenariul’ aplicat înainte în Crimeea’, înainte de anexarea la Federaţia Rusă.

‘Chişinăul urmăreşte îndeaproape situaţia din Găgăuzia, însă fără a interveni în procesul electoral’, a declarat miercuri preşedintele parlamentului moldovean, Andrian Candu, în urma unor discuţii cu Dmitrii Constantinov, preşedintele Adunării Populare din Găgăuzia (parlamentul) şi Mihail Formuzal, guvernatorul în exerciţiu al regiunii.

‘Ne dorim ca alegerile din Găgăuzia să se desfăşoare în condiţii normale, cu respectarea legislaţiei. Vom respecta alegerea populaţiei şi vom colabora cu viitorul guvernator al Găgăuziei, indiferent de apartenenţa sa politică’, a declarat preşedintele legislativului de la Chişinău.

Alegerile vor fi monitorizate de reprezentanţi ai 65 de organizaţii neguvernamentale locale şi 67 de observatori internaţionali, între care ai ambasadelor din SUA, Turcia, Ucraina etc.

Guvernatorul Găgăuziei este ales pentru o perioadă de patru ani şi va fi reprezentantul regiunii în guvernul de la Chişinău.