Gavrilescu: Trebuie să scoatem de pe piaţă cele cinci produse de unică folosinţă, dar nu putem face asta singuri

„Ministerul Mediului pe care îl conduc a reuşit să scoată de pe piaţă pungile de plastic, acelea pe care le vedem de cele mai multe ori pe căile publice, în parcuri, în albia râurilor etc. În acelaşi timp, să nu uităm că deja avem aprobată o Directivă europeană pe plastic, care trebuie aplicată în timp de doi ani. Avem suficient timp, dar trebuie să o facem mult mai rapid, aşa cum am făcut şi cu scoaterea de pe piaţă a pungilor subţiri. Trebuie să scoatem de pe piaţă şi cele cinci produse de unică folosinţă (farfuriile, tacâmurile, paiele, beţele pentru baloane şi beţişoarele pentru urechi, n.r.), dar nu putem face asta singuri, ca autorităţi de mediu. În perioada următoare, împreună cu producătorii de produse din plastic de unică folosinţă, trebuie să ne facem o strategie pe termen scurt, mediu şi lung. Esenţial este un lucru: plasticul poate să fie reciclabil, valorificat. De asemenea, trebuie să ştim unde să-l depozităm, astfel încât cei care au în atribuţii contractuale ridicarea acestui deşeu să o facă pe baza legii”, a menţionat ministrul.

Ministrul a spus, totodată, că fiecare dintre noi trebuie să se gândească la cât plătim pentru a curăţa natura de plasticuri şi, de asemenea, că este importantă colectarea, reciclarea şi revalorificarea plasticului.

„Vorbim despre plastic şi trebuie, în schimb, să vedem ce ştim despre plastic, de cum poluează plasticul şi ce trebuie să facem fiecare dintre noi ca să sortăm cum trebuie plasticul, să colectăm separat, deci, implicit, să reciclăm şi să valorificăm. Plasticul are valoare, dar haideţi să vedem are numai valoare pozitivă sau nu cumva şi o valoare negativă? Valoare negativă este cea care ne deranjează atunci când vedem cum se distruge biodiversitatea, nu numai din România, cum vedem că albia râurilor este plină de PET-uri ai căror proprietari noi suntem, pentru că noi îl producem. Trebuie să ne gândim cât plătim noi pentru a curăţa natura de aceste plasticuri. Să vedem, în schimb, şi valoarea pozitivă care începe inclusiv azi, aici, la Carrefour. Totul a început şi acum un an, când Carrefour introducea pentru prima dată în România punga biodegradabilă. Ce facem azi, aici, acum? Dăm un PET şi primim un fruct sau o legumă care este produsă în România. Uitaţi-vă cum câştigăm de două ori. Astfel, protejăm sănătatea noastră, familia şi, nu în ultimul rând, natura”, a spus Gavrilescu.

Carrefour România a lansat, marţi, un program-pilot intitulat „Punem preţ pe plastic”, prin intermediul căruia clienţii pot duce la hypermarket o sticlă PET, iar în schimb pot achiziţiona legume sau fructe produse în România. Programul se va derula în perioada 9 – 14 iulie 2019, numai în magazinul Carrefour Băneasa.

În acelaşi timp, retailerul a anunţat şi demararea unui nou concept prin care cumpărătorii care îşi doresc produse vrac de la secţiunea de Gastronomie, pot veni în magazin cu propriul recipient pentru a-l umple. Scopul iniţiativei este acela de a diminua consumul de recipiente din plastic de unică folosinţă.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, în data de 21 mai, o Directivă care introduce noi restricţii pentru anumite materiale plastice de unică folosinţă care vizează reducerea deşeurilor marine din plastic.

Directiva privind materialele plastice de unică folosinţă se bazează pe legislaţia existentă a UE în materie de deşeuri, dar o depăşeşte prin faptul că stabileşte norme mai stricte pentru acele tipuri de produse şi de ambalaje care se află printre primele zece articole poluante ca frecvenţă a apariţiei pe plajele europene. Noile norme interzic utilizarea anumitor produse din plastic de unică folosinţă pentru care există alternative. În plus, sunt introduse măsuri specifice de reducere a utilizării produselor din plastic care sunt aruncate cel mai des în mod necorespunzător.

Produsele din plastic de unică folosinţă sunt fabricate integral sau parţial din materiale plastice şi, de regulă, sunt destinate a fi utilizate doar o dată sau pentru o perioadă scurtă înainte să fie aruncate. Unul dintre principalele obiective ale acestei directive este reducerea cantităţii de deşeuri de plastic pe care le generăm. Conform noilor norme, până în 2021 vor fi interzise, printre produsele din plastic de unică folosinţă, farfuriile, tacâmurile, paiele, beţele pentru baloane şi beţişoarele pentru urechi.

Adoptarea formală a noilor norme de către Consiliu reprezintă etapa finală a procedurii. Decizia de marţi a Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicare. Statele membre vor avea apoi la dispoziţie doi ani pentru a o transpune în dreptul lor naţional.

Statele membre au convenit să atingă un obiectiv de colectare de 90% pentru sticlele din plastic până în 2029, iar sticlele din plastic vor trebui să conţină, până în 2025, cel puţin 25% material reciclat, iar până în 2030 cel puţin 30%.