În 2025, jumătate din producția de gaze a României va veni din Marea Neagră– prognoză Transgaz

În ultimul sa ediție, Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport gaze naturale pentru perioada 2020-2030, elaborat de Transgaz, conține și evoluția prognozată a producției de gaze din Marea Neagră.
Mihai Nicuţ - lun, 16 nov. 2020, 19:38
În 2025, jumătate din producția de gaze a României va veni din Marea Neagră– prognoză Transgaz

Ultima ediție a planului conține prognozele pentru fiecare dintre cele două perimetre care urmează să fie dezvoltate în Marea Neagră: Midia, care va fi cu siguranță exploatat de Black Sea Oil and Gas (BSOG), și Neptun Deep care va, potențial, exploatat de Petrom și Romgaz, în cazul în care compania de stat va reuși să preia participația pe care Exxon dorește să o vândă în perimetru.

Coriborînd datele, observăm că, la orizontul anului 2025, când se estimează că vor începe livrările de gaze la capacitate din perimetrul Neptun, producția de gaze “noi” din Marea Neagră românească va fi aproape egală cu ce se extrage acum din perimetrele de uscat. În acel an, producția estimată totală a celor două zăcăminte offshore va fi de 72,6 TWh de gaze naturale, în condițiile în care producția totală estimată este de 148,6 TWh (onshore și offshore).

Neptun Deep

Transgaz estimează că producția zăcământului offshore Neprun Deep, cea mai promițătoare descoperire din zona offshore, va începe în anul 2024, în concordanță cu așteptările autorităților, care au anunțat că gazele din acest perimetru vor începe să fie extrase “înainte de 2025”. Vedeți mai jos graficul estimat de producție al zăcământului Neptun:

 

Producția din Neptun Deep depinde de mai mulțu factori. Primul este mult așteptata modificare a legii offshore care, în forma actuală, nu susține adoptarea unei decizii finale de investiții din partea companiilor petroliere, din cauza taxării mai ales. Guvernul a anunțat deja că, după discuțiile cu companiile petroliere, a elaborat un nou draft al legii offshore, care va fi supus aprobării Parlamenului după alegeri. Al doilea ține de succesul demersului Romgaz de a prelua participația Exxon, pe care americanii au anunțat că vor să o vândă. Potrivit estimărilor din piață, compania de stat ar urma să plătească între 750 de milioane și un miliard de euro, după care Romgaz ar trebui să își asume, cot la cot cu Petrom investițiile până se va extrage gazul, și se vorbește despre sume cuprinse între 1,5 și 1,9 miliarde de euro, doar partea Romgaz. Rezervele estimate ajung la 84 de miliarde de metri cubi.

Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia  

Singura companie care a luat deja decizia finală de investiție pentru exploatarea resurselor de gaze din Marea Neagră este BSOG.  “Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (MGD) este realizat în prezent în proporţie de 36% și estimăm că vom începe producţia de gaze la sfârşitul anului 2021” spunea Mark Beacom, CEO al BSOG, la jumătatea lui sepembrie. Câteva zile mai târziu, se demarau lucrările la conducta submarină care să lege cîmpurile offshore de țărm, în prezența oficialităților.

Proiectul de dezvoltare a perimetrului Midia derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas, în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi. Ar fi  primul proiect de dezvoltare a gazelor naturale din platoul continental românesc al Mării Negre care va fi construit după anul 1989. Iată graficul estimat de producție al acestui zăcământ:

 

Odată gazul adus la țărm, el trebuie și pus pe piață, ceea ce înseamnă că, în primul rând trebuie creată infrastructura pentru ca gazele naturale să intre în sistemul national de transport, iar aceasta este treaba Transgaz. Compania trebuie să construiască o conductă de circa 308 km, între țărmul Mării Negre (Tuzla) și Podișor, în apropierea Bucureștiului, care, de asemenea, se va intersecta cu actuala conductă de tranzit T1, care străbate Dobrogea de la Nord la Sud. Decizia finală de investiții ar fi trebuit să fie luată de Transgaz în acest an, iar gazoductul ar urma să fie terminat în 2022. Valoarea investiției este de 371 de milioane de euro.

Te-ar mai putea interesa și
GCS: 1.305 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 în ultimele 24 de ore. 1.026 de pacienți la ATI
GCS: 1.305 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 în ultimele 24 de ore. 1.026 de pacienți la ATI
Un număr de 1.305 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, fiind efectuate peste 37.400 de teste, a informat, sâmbătă, Grupul de Comunicare......
BNR va păstra neschimbată rata de dobândă în şedinţa consiliului de admninistraţie al băncii din 12 mai – ING Bank
BNR va păstra neschimbată rata de dobândă în şedinţa consiliului de admninistraţie al băncii din 12 mai – ING Bank
Banca centrală a României își va relua reuniunile politice periodice pe 12 mai. În analiza sa zilnică, ING Bank spune ...
Doar cinci dintre candidații la concursul pentru șefia caselor de asigurări de sănătate au trecut de proba scrisă
Doar cinci dintre candidații la concursul pentru șefia caselor de asigurări de sănătate au trecut de proba scrisă
Doar cinci candidaţi la concursul pentru ocuparea funcţiilor de directori de case de asigurări de sănătate au trecut ...
România, pe locul 24 în Europa la numărul de kilometri de autostradă. Cum a evoluat rețeaua europeană de șosele de mare viteză în ultimii 100 de ani
România, pe locul 24 în Europa la numărul de kilometri de autostradă. Cum a evoluat rețeaua europeană de șosele de ...
România se situează pe locul 24 într-un top al țărilor din Europa după numărul de kilometri de autostradă, cu o rețea ...