GDF Suez a pierdut definitiv un proces de 70 de milioane de euro cu statul român. Recuperează banii de la populaţie

Procesul, cu o miză de 290 de milioane de lei, fusese iniţial câştigat de francezi la Curtea de Apel, dar a fost pierdut la ÎCCJ. Sumele reprezintă cheltuielile furnizorului cu importurile de gaze necesare asigurării consumului clienţilor, nerecunoscute, la acel moment, de ANRE, dar recunoscute ulterior. Atât GDF Suez cât şi E.ON au fost nevoite să facă importuri, pentru că gazele interne ajungeau cu prioritate la combinatele chimice.
Sorin Andone - lun, 25 apr. 2016, 10:08
GDF Suez a pierdut definitiv un proces de 70 de milioane de euro cu statul român. Recuperează banii de la populaţie

Statul roman a scăpat de plata a 66 de milioane de euro către francezii de la GDF Suez (ENGIE), pentru că Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a câştigat, vineri 22 aprilie, definitiv la ÎCCJ un proces intentat de GDF, în 2011, pentru plata a 291 de milioane de lei, reprezentând contravaloarea unui prejudiciu pe care francezii l-ar fi înregistrat în perioada 2008 -2010. ANRE a fost dată în judecată, şi a pierdut la Curtea de Apel, pentru că nu ar fi recunoscut, la acel moment, în costurile furnizorului sumele pe care GDF Suez le-a plătit pe importurile de gaze din perioada amintită, în condiţiile în care gazele produse intern ajungeau cu prioritate la combinatele chimice. Acestea au fost consecinţele unei legi iniţiate de către fostul ministru al Economiei Varujan Vosganian, apoi adoptată de către Guvernul Tăriceanu, rămasă în vigoare şi sub mandatul lui Adriean Videanu, ministrul Economiei în Guvernul Boc.

Sumele pretinse de către GDF Suez au fost şi sunt oricum recuperate în etape de la consumatorii industriali, doar până la momentul 31 decembrie 2014, şi de la populaţie, până în 2018.

“Admite recursul declarat de pârâta Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei împotriva sentinţei civile nr. 1173 din 24 aprilie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Modifică în parte sentinţa atacată, în sensul că respinge ca neîntemeiat capătul de cerere al acţiunii reclamantei GDF Suez Energy România S.A. privind acordarea sumei de 291.39 milioane lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat acesteia până la data de 31 decembrie 2010. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate, vizând respingerea ca rămase fără obiect a capetelor de cerere privind obligarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei la publicarea valorii actualizate a sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor de achiziţie a gazelor naturale şi obligarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei la emiterea unui ordin pentru aprobarea preţurilor finale reglementate, aplicabile de către GDF Suez Energy România S.A. pentru furnizarea reglementată de gaz natural.

Irevocabilă. Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 22 aprilie 2016”, este hotărârea ÎCCJ.

După ce ANRE a pierdut, anul trecut, acest proces la Curtea de Apel, şi a fost obligată la plata a 290 de milioane de lei, preşedintele Autorităţii, Niculae Havrileţ, spunea că la recurs ANRE va avea câştig de cauză, lucru care s-a şi întâmplat. „Din 2012, ANRE a recunoscut datoriile şi le-a dat dreptul sa le recupereze etapizat”, a spus Havrileţ. Practic, recuperarea s-a facut prin preţurile reglementate, de la consumator. Potrivit lui Havrileţ, francezii au recuperat integral de la consumatorii industriali până la 31 decembrie 2014, iar de la consumatorii casnici urmează ca sumele să fie recuperate până în 2018.

Miza procesului

Istoria acestui proces a pornit de la decizia statului român ca unele companii, în principal InterAgro, deţinută de magnatul Ioan Niculae, să beneficieze, în perioada februarie 2008 – decembrie 2010, doar de gaze din producţia internă, mult mai ieftine decat cele din import. Potrivit unor acte normative, marii consumatori, în special combinatele chimice, aveau statut de consumatori întreruptibili, beneficiind de gaze doar din producţia interna. Atunci, gazele din producţia internă costau 160 dolari/mia de metri cubi, în timp ce din import erau achiziţionate cu circa 380 dolari/mia de metri cubi. Ulterior, gazele din import au ajuns chiar şi la 590 dolari/mia de metri cubi.

În urma deciziilor politice, InterAgro fiind cel mai mare consumator, mare parte din producţia internă ajungea la această companie. Astfel, în acea perioadă cantităţile de gaze din producţia internă disponibile pe piaţă au fost reduse. În aceste condiţii, GDF Suez şi E.ON au fost obligate să achiziţioneze cantităţile necesare de gaze din import, la preţuri mult mai mari decât cele de pe piaţa internă. Însă, pentru a ţine pe loc preţurile la consumatorii finali reglementaţi, costurile mai mari cu achiziţia gazelor din import nu au fost recunoscute de Autoritatea de Reglementare. Practic, ANRE, instituţie aflată atunci în subordinea Guvernului, a refuzat să recunoască aceste costuri în facturile consumatorilor finali. Nerecunoaşterea costurilor în facturi a fost tot o decizie politică, ANRE supunându-se Guvernelor Tăriceanu şi Boc. În 2011, ANRE a fost dată în judecată. În final, tot consumatorii au fost cei care au trebuit să suporte costurile deciziilor politice din perioada 2008-2010.

Reamintim că la DIICOT există şi un dosar de subminare a economiei naţionale – celebrul dosar Romgaz-InterAgro-Gaze ieftine pentru Ioan Niculae, în care sunt acuzaţi foştii miniştri Varujan Vosganian şi Adriean Videanu care ar fi favorizat firma omului de afaceri.

Te-ar mai putea interesa și
Hidroelectrica a scos la licitație contractul pentru o nouă hidrocentrală, Nehoiașu 2
Hidroelectrica a scos la licitație contractul pentru o nouă hidrocentrală, Nehoiașu 2
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a scos la licitație lucrările pentri finalizarea centralei Nehoiașu 2, parte a amenajării hidrotehnice Siriu-Surduc......
De la poarta fermei pe raft. Cum se modifică prețurile în România vs celelalte state din UE
De la poarta fermei pe raft. Cum se modifică prețurile în România vs celelalte state din UE
Luând ca exemplu merele, produs pentru care există date atât la nivel local cât și pentru mare parte dintre statele ...
BMW, de la „testul” i3 la poziția de lider al mărcilor premium în domeniul mașinilor electrice
BMW, de la „testul” i3 la poziția de lider al mărcilor premium în domeniul mașinilor electrice
Debutul pe piață al modelului electric BMW i3 a fost unul dificil, însă acum marca și-a depășit clar rivalii din segmentul ...
George Zlati, avocat: Accesarea telefoanelor, a Facebook-ului partenerilor sau foștilor parteneri de viață e un fenomen răspândit în România, deși e o faptă penală
George Zlati, avocat: Accesarea telefoanelor, a Facebook-ului partenerilor sau foștilor parteneri de viață e un fenomen ...
Topul infracțiunilor informatice din România este condus de accesul ilegal la un sistem informatic și efectuarea de operațiuni ...