Germania ar putea deveni „bolnavul Europei”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Asmussen declara anul trecut că toate ţările din zona euro, inclusiv Germania şi Franţa, trebuie să-şi reformeze economia şi să facă eforturi mai mari pentru a-şi păstra nivelul de trai.

Investitorii, economiştii şi diverşi oficiali au avertizat deja Germania că neglijează propriile probleme, precum îmbătrânirea populaţiei, creşterea costurilor forţei de muncă şi scăderea competitivităţii economice la nivel global, mai atentă la impunerea măsurilor de austeritate în alte ţări, potrivit unei analize Bloomberg.

Zona euro ar fi fost probabil deja depărţită fără Angela Merkel şi sprijinul acordat de alegătorii germani bailout-urilor şi garanţilor de 300 miliarde euro acordate statelor aflate în dificultate. Pe de altă parte, ambiţia de a rezolva problemele Europei i-a distras atenţia cancelarului german de la problemele economice de acasă, unde costurile cu forţa de muncă înregistrează cea mai abruptă creştere din ultimul deceniu, punând în pericol competitivitatea economiei şi progresele reuşite în timpul guvernării lui Gergard Schroeder.

„Merkel trebuie să facă ce poate cu cărţile pe care i le-a împărţit istoria, iar Europa a fost prioritatea. Dar trebuie să faci mai multe în acelaşi timp, iar acum este clar că lucrurile trebuie să se schimbe şi acasă”, comentează pentru Bloomberg Irwin Collier, profesor de economie la Freie Universitaet, Berlin.

În timpul mandatului lui Merkel, aflată la putere din 2005, economia a mers bine fără prea multe intervenţii din partea statului. Şomajul a scăzut la cel mai redus nivel de la reunificare, companiile germane reuşind să menţină ţara pe locul al doilea în rândul exportatorilor lumii, după China.

Indicele DAX al bursei de la Frankfurt a crescut anul trecut cu 29%, cea mai bună performanţă din ultimii nouă ani, iar guvernul se împrumută la dobânzi minime: randamentul obligaţiunilor de stat cu maturitatea la 10 ani a scăzut miercuri la 1,48%, cu 37 puncte de bază (0,37 puncte procentuale) mai puţin decât la începutul anului trecut.

Boom-ul economic se datorează în principal programului „Agenda 2010” introdus de Schroeder în 2003, care a redus taxele, ajutoarele de şomaj şi transferurile aferente serviciilor de sănătate, cea mai amplă reformă a sistemului german de securitate socială după cel de-Al Doilea Război Mondial. Schroeder a pierdut în cele din urmă alegerile din cauza nemulţumirii generate de măsuri.

Merkel se pregăteşte să ceară încrederea germanilor, în această toamnă, pentru cel de-al treilea mandat. Banca centrală a Germaniei, Bundesbank, estimează că economia va creşte în acest an cu 0,4%. Ministerul Economiei a anunţat miercuri că producţia industrială a crescut în noiembrie cu numai 0,2%, sub estimările analiştilor.

Cancelarul german a avertizat, în alocuţiunea de Anul Nou, că criza datoriilor de stat este departe de final, iar situaţia economică va fi mai dificilă în 2013.

„Până acum, Merkel a putut profita de pe urma moştenirii lăsate de predecesorul său. Dar acum, ceva trebuie să se schimbe cu adevărat, altfel în câţiva ani lucrurile vor arăta foarte diferit”, avertizează Juergen Michels, economist şef pentru zona euro la Citigroup, Londra.

Datele Eurostat arată că în Germania costurile cu forţa de muncă sunt în creştere, în timp ce competitivitatea unor economii mai puţin robuste din zona euro, precum Spania, se îmbunătăţeşte. Costul forţei de muncă a urcat în Germania cu peste 3% din 2009, în timp ce Spania a înregistrat o scădere de 7%. De la prima învestitură a cancelarului Merkel, în 2005, costul forţei de muncă a crescut cu 8,3%.

Principalele probleme ale Germaniei sunt de natură demografică. În prezent, în Germania locuiesc 4 persoane apte de muncă la fiecare pensionar. Peste 20 de ani, raportul ar putea scădea la 2, estimează Eurostat. Problema îmbătrânirii populaţiei este întâlnită şi în alte economii dezvoltate, însă este mai acută în Germania.

Din această cauză, creşterea economică potenţială pe termen lung este de 1% pentru Germania, cel mai redus nivel din OCDE.

„Îmbătrânirea va reduce cu siguranţă creşterea şi nu există încă nicio strategie clară privind rezolvarea acestei probleme”, comentează Carsten Brzeski, economist al ING Group, Bruxelles.

Problema micşorării forţei de muncă ar putea fi ameliorată prin încurajarea oamenilor apţi, dar care nu muncesc, să-şi găsească un job, prin reducerea costurilor de angajare şi concediere, sau înlesnirea negocierilor salariale dintre companii şi angajaţi, notează Forumul Economic Mondial într-un studiu.

Joerg Asmussen, oficialul BCE, remarcă şi problema calificării. Viitorii angajaţi din economia germană nu beneficiază de educaţia necesară pentru a fi competitivi pe scena globală, consideră el.

Fost secretar de stat în ministerul Finanţelor, Asmussen, numit de Merkel în Consiliul BCE, a vorbit în decembrie la Frankfut despre performanţa universităţilor germane. Clasamentul News World al celor mai performante universităţi din lume nu are nicio instituţie germană în top 50.

„Germania a rămas serios în urmă în privinţa educaţiei în ştiinţă şi matematică. Este desigur o problemă pentru o ţară care se mândreşte cu producerea bunurilor de înaltă calitate”, a afirmat Asmussen.

În absenţa reformelor, „peste 5 ani Germania va căpăta din nou titlul de «bolnavul Europei»”, a avertizat oficialul BCE.