Germania are nevoie de forţă de muncă din afara graniţelor

De la 1 ianuarie 2014, românii şi bulgarii pot lucra în orice domeniu, fără aprobări speciale, astfel încât ‘avem şanse mai bune să-i integrăm pe cei veniţi din aceste două state, pentru care a intrat în vigoare principiul liberei circulaţii a forţei de muncă’, a declarat Heinrich Alt, membru în conducerea Oficiului Federal pentru Forţă de Muncă.

Despre imigranţii din cele mai sărace state al Uniunii Europene, România şi Bulgaria, se discută intens în Germania în anul 2014. Sunt aceştia imigranţi fugiţi de sărăcie sau tocmai ei revigorează piaţa muncii din Republica Federală?

Oficiul federal pentru forţă de muncă nu se teme de un val de imigranţi din România şi Bulgaria, care ar lua cu asalt piaţa muncii din Germania. Potrivit reprezentanţilor Oficiului, în ultimii ani, în Germania au sosit români şi bulgari activând ca angajaţi sezonieri în agricultură sau în domenii în care este nevoie urgentă de personal, precum în cel medical, de asistenţă sau în gastronomie.

‘Cei mai mulţi bulgari şi români care trăiesc în Germania sunt imigranţi activi şi nu imigranţi cerşetori’, a declarat pentru DW Herbert Brücker, de la Institutul pentru Analiza Pieţei Muncii.

Un semnal de alarmă în legătură cu pagubele pe care le-ar putea aduce economiei germane actuala dezbatere privind migrarea forţei de muncă l-a tras Martin Wansleben, şeful Camerei Germane de Comerţ şi Industrie.

‘Migraţia per total nu trebuie prezentată într-o lumină defavorabilă, din cauza unei discuţii politice aprinse’, declara Wansleben într-un interviu.

Având în vedere evoluţia demografică a Germaniei, se estimează că, în următorii ani, vor fi necesari cel puţin 1,5 milioane de specialişti din afara graniţelor. Aceştia ar contribui la ‘asigurarea creşterii şi la stabilizarea sistemelor sociale’, este de părere Wansleben. El crede însă că discuţiile actuale atestă că se impun schimbări în societatea germană: ‘Trebuie să punem bazele unei culturi în care viitorii angajaţi imigranţi să se simtă bineveniţi. Este o misiune socială, în care trebuie să se implice şi reprezentanţii politici şi ai Bisericii, şi sindicatele şi patronatul”.

Heinrich Alt, care este direct responsabil de aşa numitul Jobcenter, ce include şi deja cunoscutul ajutor social Hartz IV, nu neagă însă că, în momentul de faţă, Germania se confruntă ”cu problema concentrării imigranţilor din cele două state în anumite regiuni, unde apar probleme, care nu pot fi rezolvate exclusiv de administraţiile locale din Duisburg, Dortmund, Berlin, Mannheim, Offenbach’.

În zonele problemă, experţii apreciază că doar 20% din imigranţi au o ocupaţie stabilă. Şi, totuşi, doar puţine persoane din aceste centre solicită ajutor social. Tocmai cei care nici nu lucrează şi nici nu apelează la asistenţa socială ‘crează o mare problemă’, după cum explică Herbert Brücker, de la Institutul pentru Analiza Pieţei Muncii. ”Per total însă, românii şi bulgarii care lucrează în Germania ‘contribuie la fondul de pensii şi la sistemul asigurărilor, astfel încât statul social are de câştigat’, este de părere Brücker.

Potrivit DW, la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Nürnberg se caută intens forţă de muncă: lipsesc specialişti în administraţie şi asistenţi sociali, cu cunoştiinţe bune de română şi bulgară, care să-i ajute pe cei sosiţi în Germania în căutarea unui loc de muncă.