Germania, deschisă la o atenuare a poverii datoriei Greciei, dar nu şi la o ştergere

Aşa-numitul haircut (o ştergere a datoriei) nu este legal, când trebuie să renunţi la o parte din datorie … dar conform condiţiilor pentru o reducere a poverii datoriei Greciei, putem vorbi de o extindere a scadenţelor, de o perioadă fără plata dobânzilor sau de o perioadă de graţie în care să nu se achite datoria, şi putem negocia asta, am spus-o întotdeauna’, a declarat Spahn la postul german de radio Deutschlandfunk.

Oficialul a minimalizat opiniile divergente din Guvernul german privind al treilea program de asistenţă financiară acordat Greciei, afirmând că Executivul de la Berlin cooperează pentru a încheia la un acord care să îndeplinească anumite condiţii.

‘Întregul Cabinet german este de acord că Executivul elen va face lucruri bune. Este o atitudine constructivă, o determinare de a adopta reformele necesare, există o recunoaştere că Grecia trebuie să se schimbe dacă vrea să rămână în zona euro’, a apreciat Jens Spahn.

Acesta a adăugat că unele probleme, cum ar fi privatizarea şi recapitalizarea băncilor, vor trebui rezolvate săptămâna aceasta şi pentru Germania este important că FMI a rămas implicat în pachetul de asistenţă financiară pentru Grecia.

Miniştrii de Finanţe din zona euro (Eurogrup) ar urma să se întâlnească vineri pentru a aproba cel de-al treilea program de asistenţă financiară acordat Greciei, în valoare de 85 de miliarde de euro (93,79 miliarde de dolari).

Conform datelor Eurostat, la sfârşitul primului trimestru din 2015, cel mai ridicat nivel al datoriei guvernamentale din UE se înregistra în Grecia – 168,8% din PIB.

Fondul Monetar Internaţional participă la al treilea pachet de asistenţă financiară ce va fi acordat Greciei, în valoare de 85 miliarde de euro (93,79 miliarde de dolari), cu condiţia ca ceilalţi creditori să reducă povara datoriei Greciei.

‘În privinţa reducerii datoriei, va trebui să existe un angajament specific, concret’ din partea europenilor, a declarat recent purtătorul de cuvânt al FMI, Gerry Rice.

În 2012, ţările din zona euro au căzut de acord asupra unui nou plan de salvare fără precedent, în valoare de 237 miliarde de euro, destinat Greciei, în ideea de a evita falimentul unei ţări membre care ar avea consecinţe imprevizibile pentru întreaga Europă.

Planul cuprindea, pe de o parte, un ajutor public, sub formă de împrumuturi în valoare de 130 de miliarde de euro până la finele lui 2014, după un prim program de sprijin pentru Grecia în luna mai 2010 care s-a ridicat la 110 miliarde de euro. Cealaltă componentă se referea la ştergerea cu 107 miliarde de euro a datoriilor Greciei deţinute de creditorii privaţi, bănci şi fonduri de investiţii. Tot acest amplu proces de restructurare viza reducerea datoriei totale a Greciei la un nivel sustenabil.