Germania – Economia traversează cea mai gravă criză de după Al Doilea Război Mondial, avertizează industriaşii nemţi

În 2025, estimările arată că, în cel mai bun caz, Produsul Intern Brut (PIB) al Germaniei ar urma să stagneze după doi ani de recesiune, în timp ce cancelarul Friedrich Merz pare că se chinuie să găsească formula potrivită pentru implementarea reformelor şi restabilirea încrederii în mediul de afaceri, scrie Agerpres.

„Economia germană este în cădere liberă şi totuşi Guvernul nu reacţionează cu hotărârea necesară”, a declarat Peter Leibinger, preşedintele Federaţiei Industriei Germane (BDI), într-un comunicat.

Sectorul manufacturier este, la final de an 2025, la un „minim dramatic”, a atras atenţia Leibinger.

Avertismentul lansat de această organizaţie patronală este unul alarmist şi critic la adresa cancelarului Merz, un conservator aliat cu social-democraţii într-o coaliţie de guvernare destul de nepopulară. Coaliţia a ajuns la putere în primăvară, în urma alegerilor parlamentare marcate de ascensiunea extremei drepte.

„Ne aşteptăm la o scădere cu 2% a producţiei în acest an, ceea ce înseamnă că producţia industrială va fi în coborâre pentru al patrulea an consecutiv. Aceasta nu este o scădere temporară, ci o încetinire structurală”, a subliniat BDI, solicitând autorităţilor un „punct de cotitură în politica economică şi cu priorităţi clare pentru competitivitate şi creştere”.

„În al treilea trimestru, producţia a scăzut din nou cu 0,9% faţă de trimestrul precedent şi cu 1,2% faţă de anul precedent”, a atenţionat federaţia.

Mult timp o excepţie într-o Europă dezindustrializată, Germania s-a bucurat de o sănătate economică remarcabilă în anii 2010, datorită unui model bazat pe exportul de produse cu valoare adăugată ridicată din fabrici care funcţionau la capacitate maximă folosind gaz rusesc ieftin. Însă, pandemia de Covid-19, creşterea costurilor energiei după invazia rusă a Ucrainei, lipsa de inovaţie, concurenţa chineză şi acum tarifele americane au erodat fundamentele industriei germane, transformând treptat cea mai mare economie a Europei în „bolnavul continentului”.

În toamna acestui an, cancelarul Merz a promis o serie de reforme şi reducerea birocraţiei în Germania şi în întreaga Europă, răspunzând cerinţelor companiilor care consideră că reglementările sunt prea complexe, împiedicând inovaţia şi crescând costurile. Însă, pentru industriaşi, acest lucru nu se întâmplă suficient de repede.

„Fiecare lună fără reforme structurale decisive va costa mai multe locuri de muncă”, susţine BDI.

Săptămâna trecută, în Parlament, cancelarul Merz şi-a apărat acţiunile, menţionând reformele adoptate, cum ar fi reducerea impozitelor pe profit şi a preţurilor la electricitate. De asemenea, Merz a cerut Uniunii Europene să reconsidere interdicţia privind vânzarea de vehicule noi cu motor cu ardere internă după 2035, pentru a oferi producătorilor auto mai mult timp de a se adapta la revoluţia mobilităţii electrice.

Realitatea sumbră a economiei germane este ilustrată aproape zilnic de statisticile oficiale, declaraţiile alarmiste ale companiilor şi reducerile de locuri de muncă.

Transformarea industriei germane pune presiune pe ocuparea forţei de muncă: sectorul auto a pierdut 6,3% din forţa de muncă într-un an, sau 48.700 de posturi, în timp ce industria prelucrării metalelor a înregistrat o scădere cu 2,6% în ultimul an şi cu peste 11% din 2019, potrivit unui raport publicat marţi de BDI.

În sectorul auto, Volkswagen intenţionează să elimine 35.000 de locuri de muncă până în 2030, reprezentând 29% din forţa sa de muncă din Germania.

În urmă cu câteva zile, Federaţia Companiilor din Industriile Chimie şi Farmaceutică a avertizat cu privire la cele mai scăzute niveluri de producţie din sectorul chimic din ultimii 30 de ani. În schimb, industria farmaceutică, impulsionată de investiţii semnificative, a continuat să recruteze în acest an, la fel ca industria armamentului.