Germanii se opun unor baze permanente ale NATO în Polonia şi ţările baltice

Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia – toate, foste membre ale blocului sovietic – se află printre cele mai puternice voci care fac apel la sancţiuni aspre împotriva Rusiei din cauza anexării de către Moscova a Crimeii şi şi-au exprimat îngrijorările în legătură cu graniţele lor.

Cele patru ţări se bazează pe alianţa militară occidentală pentru sprijin şi au cerut o prezenţă mai mare şi, în unele cazuri, permanentă a NATO.

Săptămâna trecută, premierul estonian, Taavi Roivas, a declarat pentru Reuters că Aliaţii occidentali trebuie să stea ”cu ochii deschişi” către ameninţarea dinspre Rusia.

Rusia este un partener comercial important pentru Germania şi, totodată, sursa a peste o treime din necesarul de gaz pentru germani, relaţie ce a determinat precauţie în răspunsul cancelarului Angela Merkel.

Dar germanii au manifestat o dezaprobare mai largă faţă de acţiunile militare externe, aşa cum a arătat un sondaj separat al Institutului Forsa realizat pentru revista Stern, în care 71% dintre cei chestionaţi au declarat că se opun trimiterii de trupe germane în străinătate chiar şi atunci când diplomaţia sau sancţiunile eşuează.

NATO şi-a triplat numărul de avioane de luptă desfăşurate în ţările baltice. Comandatul suprem al Forţelor aliate ale NATO în Europa (SACEUR), generalul american Philip Breedlove, declara luna trecută că NATO ar trebui să analizeze problema privind staţionarea permanentă de trupe în estul Europei.

Însă unii aliaţi ai NATO susţin că staţionarea permanentă a unui număr mare de militari în state din fostul bloc sovietic este prea costisitoare, nu o necesitate militară, şi provocatoare în mod inutil pentru Moscova.

Polonia doreşte staţionarea de trupe NATO pe teritoriul său, însă Moscova susţine că aceasta ar încălca acordul Rusiei cu NATO din 1997.

Potrivit sondajului Forsa pentru ediţia de vineri a revistei Internationale Politik, 74 % dintre cei chestionaţi sunt împotriva instalării de baze permanente în estul Europei, în timp ce numai 18 % sunt favorabili. Opoziţia faţă de un astfel de demers este şi mai puternică în landurile ce-au fost cândva Germania de Est comunistă, afirmă Forsa.