Goana după aur: preţul metalului preţios a depăşit nivelul maxim din 2013 şi se îndreaptă către noi recorduri

Aurul a revenit puternic în atenția investitorilor în iunie, atingând recent niveluri văzute anterior abia în 2013. După cum arată Marek Paciorkowski, Director Piețe Financiare, Aforti Exchange SA, „Nivelul de 1.445 de dolari este acum crucial pentru evoluția următoare a prețului aurului. Dacă acest nivel este depășit în iulie, acest lucru va însemna că putem fi martori ai spargerii tendinței descendente a aurului pe termen lung”. Practic, dacă aurul reușește să depășească prețul de 1.445 dolari, înseamnă că a desființat trendul de scădere și a intrat în piața bull, iar prețurile vor continua să crească.

„Nivelul de 1.445 de dolari este acum crucial pentru evoluția următoare a prețului aurului. Dacă acest nivel este depășit în iulie, acest lucru va însemna că putem fi martori ai spargerii tendinței descendente a aurului pe termen lung. Având în vedere creșterea cererii din piață în luna iunie, ar trebui să se aștepte revizuiri locale, iar în cazul menținerii zonei de 1.350-1.395 dolari, nivelul țintă de 1.445 de dolari va fi depășit, iar următorul obiectiv va fi în jurul prețului de 1.565 dolari”, spune Marek Paciorkowski.

Claudiu Cazacu, analist şef la XTB, spune că, „pe interval zilnic, se observă o spargere clară a regiunii de rezistență 1.367 – 1.375, vârfurile înregistrate de preţul aurului în 2013. Deși un triunghi nu este perfect format, străpungerea sugerează forța interesului în piață, iar consolidarea îndelungată ar putea însemna acumularea energiei care se desfășoară în prezent. Pe de altă parte, pe termen scurt, rezistența de la 1.439,4 și 1.494,75 (vârfuri locale din mai și august 2013) pot fi repere importante, care să pună unele probleme investitorilor. Suportul se află la 1.389 (nivel din martie 2014) și 1.375 (iulie 2016)”.

Cauzele acestor mişcări importante pe piaţa aurului sunt legate fie de tensiunile geopolitice dintre diverse zone de influenţă pe piaţa petrolului, fie de evoluţia generală a economiilor şi a politicilor monetare purtate de băncile celor mai mari puteri economice ale lumii. Astfel, „când vine vorba de motivele pentru care prețul aurului este în creștere, în primul rând trebuie să ne gândim la tensiunile geopolitice existente, în special relațiile dintre SUA și Iran, care cu siguranță au avut o contribuție semnificativă. De asemenea, ne uităm și la US FED, care a surprins piețele cu disponibilitatea de a stopa majorarea ratei dobânzii. În al treilea rând, și cel mai important, îngrijorările legate de o nouă potențială criza financiară și recesiune se intensifică, deoarece piața bull, inflația scăzută și perioada de prosperitate generală durează deja de un deceniu, și se așteaptă ca această bulă să se spargă la un moment dat”, după cum spune Marek Paciorkowski, Financial Market Analyst al Aforti Exchange.

La rândul său, Claudiu Cazacu de la XTB precizează că „metalul prețios resimte din plin creșterea temerilor referitoare la un conflict în Orientul Mijlociu și schimbarea de abordare semnalată de banca centrală a SUA în iunie. Când riscurile cresc iar dobânzile scad, apetitul pentru active de refugiu este în creștere (același fenomen s-a observat și pe yen). Aprecierile rapide ar putea crea unele tentații de marcare de profit, dar orizontul mediu rămâne unul încărcat de riscuri, de la cel de încetinire a economiei americane sau europene, la cele de natură comercială sau geopolitică, care ar putea menține viu apetitul pentru metale prețioase”.

Deoarece nimic nu durează pentru totdeauna și economia este ciclică, din punct de vedere istoric, aurul s-a dovedit a fi unul dintre cele mai sigure active pentru investitori atunci când piețele treceau prin perioade mai dificile. După cum comentează Paciorkowski, această caracteristică, asociată și cu o cerere ridicată, în primul rând încurajată de băncile centrale care, în ultima perioadă, și-au sporit semnificativ activitatea, a contribuit în mod semnificativ la creșterea prețului aurului. Vorbim în special despre băncile centrale din China, India, Kazahstan, Rusia, Polonia și Ungaria care au cumpărat cantități semnificative de aur în ultima perioadă. De exemplu, numai în luna mai, Rusia a cumpărat 6 tone de aur. Şi, în general, aspetitul pentru metale preţioase este în creştere.