1EUR = 4.8741 RON | Bucureşti 11 º

News

Grafenul sau miliardele care zac abandonate în subsolul României. O șansă mare să ieșim câștigători din tranziția energetică

Exact în Gorj, una dintre zonele Europei care vor fi lovite cel mai rău de tranziția energetică, zace abandonată singura mină de grafit din România. Grafitul este materia primă pentru grafen, despre care se spune că este resursa secolului XXI, un material cu proprietăți uimitoare care începe deja să fie folosit în noua industrie energetică și nu numai.

08 mar, 2020 | | ECONOMICA.net

Mai întâi, puțină fizică

Ce este grafenul? Un material cu o rezistență extraordinară, de până la 200 de ori mai puternic decât oțelul dar de 1.000 de ori mai ușor decât o foaie de hârtie. Este cel mai bun conductor de electricitate de la ora actuală. El este obținut din grafit - o substanță care este cunoscută popular mai ales pentru că o găsim în mina oricărui creion. Grafenul este o variantă bidimensională a grafitului (o foiță extrem de subțire, cea mai subțire posibil), atomi de carbon dispuși într-o rețea bidimensională. El a fost descoperit și izolat în anul 2004, prin exfolierea grafitului, de un grup de cercetători de la Universitatea din Manchester, lucru care le-a adus unora dintre ei Premiul Nobel pentru Fizică în anul 2010. Dacă puteți să vizualizați o foiță cu o gosime de doar un milimetru, în ea sunt nu mai puțin de trei milioane de straturi de grafen. Sau: o foiță de grafen de un metru pătrat cântărește 0,007 grame, dar poate susține o masă de 4 kilograme.

Aplicații în noua industrie energetică

Socotit materialul revoluționar al secolului XXI, în plină eră a decarbonizării grafenul își găsește utilizări, printre multe altele, și în noua industrie energetică, pentru că este de departe cel mai bun conductor de electricitate și căldură. El poate și a început să fie folosit pentru realizarea de circuite integrate mult mai rapide, la construcția panourilor solare (costul de producție scade semnificativ), la unități de stocare și eliberare ultrarapidă a energiei (baterii). S-a calculat, de exemplu, că gradul de conductivitate al unui panou solar cu grafen este cu 52% mai ridicat decât al unuia avansat care se fabrică acum la scară industrială. Iar o baterie cu grafen se încarcă de cinci ori mai repede decât una litiu-ion și înmagazineză cu 45% mai multă energie.

Să ajungem în România

România, ca și celelalte state din UE, are în față cea mai mare provocare economică a ultimelor decenii: Green Deal, pactul verde european, care presupune ca Europa să devină neutră din punct de vedere al emisiilor până în anul 2050, ceeea ce presupune inclusiv o schimbare a industriei. Iar tranziția energetică va afecta cel mai puternic zonele carboniere, dintre care două sunt din păcate și în România, Gorjul și Valea Jiului – cărbunele nu va mai fi folosit, în viitor, pentru producerea de energie electrică, deci mii de locuri de muncă și multe industrii vor dispărea.

Însă, exact în Gorj, există singura mină de grafit, adică materialul din care se extrage grafenul, din România. Producea circa 40.000 de tone de grafit pe an, acum un sfert de secol, dar acum este închisă. În condițiile în care Comisia Europeană susține inclusiv financiar dezvoltarea noii industrii non-carbon mai ales în zonele afectate, ar putea fi una dintre șansele mari de dezvoltare ale Olteniei.

"Există într-adevăr o licență de exploatare a șiturilor grafitoase-în România nu avem grafit pur, ci doar în șisturi, avem cariera Ungurelașu, la Baia de Fier, dar activitatea este oprită de mult, de opt-zece ani. Este în subordinea Regiei Sării, și încă mai are licența activă. Ar mai fi cel puțin două zone în România unde ar mai fi grafit în șisturi", ne-au declarat oficiali ai Agenției Naționale de Resurse Minerale (ANRM) care au solicitat anonimatul. 

Aceștia au confirmat că există un interes în creștere al investitorilor pentru a exploata resursele de grafit ale țării dar că, deocamdată, pe fondul directivei europene pentru pământurile rare (Raw Material Initiative) statul român preferă să nu acorde noi licențe pentru a se extrage grafit.

"Grafitul este pe lisa substanțelor din Raw Material Initiative și, dacă în final se va decide ca aceste resurse să aibă orice fel de limitare, de tipul interdicției de export, sau a obligației de a fi utilizată doar în UE, nu e bine să dăm noi acum licențe noi, poate am greși. I-am îndrumat pe cei care au venit la noi cu interes în zona de exploatare a grafitului să meargă la cei de la Sare, unde există deja o licență activă", ne-au spus sursele noastre.
Rezervele de grafit ale țării sunt secrete, potrivit legislației actuale.

Chiar dacă separarea grafenului este un proces industrial complex și deloc ieftin-sursa noastră din ANRM spune că în zona noastră geografică nu există o fabrică ce face asta, existența materiei prime poate atrage investitori și poate crea această nouă industrie, ceea ce ar da o nouă șansă de dezvoltare a acestei zone. Bani mulți pot fi atrași.

Recent, Răzvan Niolescu, fost ministru al Energiei şi actual partenet Deloitte, expert pe zona de energie și resurse pentru Europa de Est, a declarat că este nevoie de un plan pentru ca industria noastră să fie beneficiară a resurselor financiare imense care vor fi investite.

"Este nevoie de investiții de 7.000 de miliarde de euro pentru a se ajunge la toate obiectivele din Green Deal în 2050. 250 de miliarde de euro invesiții anuale. Mă preocupă cât de pregătită este industria din România pentru aceste oportunități. Câte chargere, baterii, mașini electrice sau pe hidrogen producem în România? E nevoie de un plan și de executarea acelui plan, dacă vrem să aducem ceva din acele 7 trilioane de euro în România", spunea Nicolescu.

L-am întrebat pe consultantul Deloitte despre situația grafitului din România și dacă poate fi valorificat în acest sens.

"Cunosc bine situația. Tranziția energetică europeană oferă multe oportunități. Depinde de România dacă va reuși să le fructifice și dacă va reuși vreodată să își exploateze inteligent resursele minerale rare și valoroase pe care le are. Ar fi un mare succes financiar sa putem transforma aceste resurse de grafit în panouri solare și baterii produse local, evetual cu sprijin financiar european. E nevoie să fim mai activi, mai curajoși și să înțelegem încotro se îndreapta lumea și care sunt mizele adevarate", ne-a spus Nicolescu.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO