Grecia are nevoie de 4 miliarde euro în luna mai pentru a-şi acoperi obligaţiile

Adaugă-ne ca sursă preferată

În declaraţiile pentru televiziunea privată Skai, Mardas a menţionat că, până în prezent, ţara a strâns deja 160 milioane euro ca urmare a unui act normativ care obligă entităţile publice, cu excepţia caselor de pensii, să împrumute statului – prin intermediul băncii Greciei – rezervele lichide, măsură care a provocat ‘furia’ reprezentanţilor municipalităţilor.

Executivul elen speră să obţină prin această măsură până la 2,5 miliarde de euro.

Mardas nu a dat detalii în legătură cu destinaţia sumelor ce vor trebui plătite în luna mai, dar numai salariile şi pensiile totalizează, lunar, circa 1,1 miliarde euro, la care se adaugă, luna viitoare, plata a circa un miliard de euro, în două tranşe, către Fondul Monetar Internaţional.

Decretul a provocat reacţii de nemulţumire din partea reprezentanţilor municipiilor şi regiunilor din ţară, care se opun formei în care a fost gestionată această măsură legislativă, care în opinia lor, elimină autonomia administraţiei locale.

În timp ce actul normativ se dezbătea vineri în Parlament, circa 50 de primari din diferite localităţi greceşti s-au adunat în faţa Parlamentului pentru a protesta împotriva acestei măsuri obligatorii.

‘Administraţia locală întotdeauna şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de ţară şi o va face din nou, dar trebuie să realizeze (guvernanţii) că acest lucru se poate face în cadrul prevăzut de Constituţie’, a declarat Yorgos Patulis, preşedintele Asociaţiei Primăriilor din Grecia (Kede), făcând aluzie la faptul că, prin Constituţie, se acordă o amplă autonomie financiară municipiilor.

Decretul exclude, în afară de rezervele efective pentru casele de pensii, toate sumele necesare pentru a face faţă unor plăţi imediate.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Gavril Sakelaridis, a reamintit, la rândul său, în declaraţiile pentru televiziunea privată Mega, că împrumuturile se vor efectua la dobânda în vigoare a Băncii Greciei, de 2,5%, şi nu la 1% cât ar plăti băncile dacă banii ar fi depozitaţi acolo.

În plus, a subliniat el, municipiile îşi vor putea retrage depozitele de la Banca Centrală ‘când vor dori’.

Grecia se confruntă cu probleme grave de lichiditate de la începutul lui februarie, când Banca Centrală Europeană a întrerupt finanţarea directă pentru băncile greceşti, care pot avea acces la lichiditate doar prin mecanismul de urgenţă, la o dobândă de 1,55%, mult peste cea de 0,05% a BCE.