Grecia: Băncile înregistrează costuri anuale de 600 milioane de euro în urma utilizării liniei de finanţare de urgenţă

În mod normal, băncile greceşti îşi asigurau necesităţile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană, în condiţiile în care finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE. Însă, BCE a anunţat că din 11 februarie nu va mai accepta obligaţiuni guvernamentale elene drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale, scrie Agerpres.

Jumătate din cei 80 miliarde de euro în numerar pe care băncile elene i-au retras din Eurosistem (care include BCE şi băncile centrale naţionale ale celor 19 state membre care au adoptat euro) sunt acum deţinuţi de Banca Centrală a Greciei prin intermediul schemei ELA, în timp ce restul au fost retraşi utilizând obligaţiunile Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF) pe care le deţin creditorii eleni şi pe care BCE le acceptă drept garanţii.

Obligaţiunile greceşti au în prezent un rating de tip ‘junk’, iar, potrivit normelor BCE, nu pot fi acceptate drept garanţii pentru credite. Până acum, BCE a făcut o excepţie de la aceste norme în ideea de a da o mână ajutor băncilor greceşti.

HFSF, principalul acţionar al băncilor elene, controlează 66,9% din Piraeus Bank, 66,4% din Alpha, 57,2% din National Bank of Greece şi 35,4% din Eurobank.

Actualul program de asistenţă financiară de care beneficiază Grecia expiră la sfârşitul lunii februarie şi există incertitudini ridicate privind capacitatea noului Guvern de la Atena de a ajunge la un acord cu UE, BCE şi FMI pentru extinderea programului, estimează agenţia de evaluare financiară Moody’s. Dacă negocierile nu se deblochează, există riscuri la adresa necesităţilor de finanţare şi de lichiditate ale statului elene, ceea ce limitează capacitatea sa de a sprijini băncile în caz de nevoie, avertizează Moody’s.

Mai mult, agenţia consideră că există riscul ca rezervele HFSF, de aproximativ 11,5 miliarde de euro, să fie utilizate pentru finanţarea necesităţilor Guvernului sau să fie returnate ESFS (Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară), astfel reducându-se capacitatea Fondului de Stabilitate Financiară al Greciei de a sprijini băncile în caz de nevoie.

În total, de la debutul crizei datoriilor suverane, în 2010, şi până în 2014, băncile greceşti au pierdut depozite în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro sau 30% din depozitele bancare. Aproximativ 17 miliarde de euro au revenit în sistemul bancar elen după alegerile din iunie 2012, care au atenuat îngrijorările potrivit cărora Grecia va părăsi zona euro.

Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au anunţat, luni, că sumele deţinute de persoanele fizice şi juridice în băncile din Grecia au scăzut la 147 miliarde de euro (166 miliarde de dolari), cel mai redus nivel din iunie 2012.

Conform datelor Băncii Centrale a Greciei, finanţarea acordată creditorilor eleni de BCE a crescut la 56 miliarde de euro la 31 decembrie 2014, de la aproximativ 45 miliarde de euro la 30 noiembrie 2014. Moody’s estimează o creştere a finanţării acordate de BCE până la aproximativ 75 miliarde de euro în ianuarie 2015.

Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.