UPDATE – Grecia după „NU”: Băncile rămân închise pentru încă o săptămână. A venit un nou ministru de Finanţe

Totul despre criza din Grecia, pe ECONOMICA.NET

Poate cea mai importantă ştire de luni dimineaţă este demisia ministrului grec al Finanţelor, Yanis Varoufakis. El şi-a motivat decizia erijându-se în indezirabil. „Mi-a fost adusă la cunoştinţă o anume preferinţă a unor participanţi la şedinţele Eurogroup (grupul de lucru al miniştrilor de Finanţe din zona euro – n.r.), şi a altor diverşi «parteneri», pentru «absenţa» mea de la întâlnirile lor. Din acest motiv, plec astăzi de la Ministerul Finanţelor (…) Voi purta cu mândrie dezgustul creditorilor”, a scris Varoufakis luni pe blogul personal, într-o postare prin care îşi anunţă şi motivează demisia.

Referendumul de duminică le-a cerut grecilor să decidă dacă vor să accepte condiţiile propuse de creditorii străini în schimbul continuării programului de finanţare externă. Printre acestea, înlăturarea de facto a posibilităţii de pensionare anticipată, eliminarea unor transferuri sociale către pensionarii săraci şi creşterea TVA. Principala revendicare a guvernului grec, restructurarea datoriei publice, a fost respinsă de creditori. Rezultatul votului, un „nu” categoric, cu peste 60%, fără posibilitate de interpretare.

Plecarea lui Varoufakis ar putea detensiona atmosfera la următoarele runde de negocieri privind viitorul Greciei în UE. În particular, Varoufakis s-a contrat cu ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, una dintre cele mai influente voci din Europa.

Ce urmează

După ce a intrat în default de facto pe 30 iunie prin neplata unei scadenţe de aproape 1,6 miliarde de euro către FMI, Grecia are de achitat, pe 20 iulie, plăţi totale de 3,5 miliarde euro către Banca Centrală Europeană.

Băncile greceşti sunt închise de lunea trecută, pentru a evita retrageri masive de capital. Guvernul a introdus restricţii asupra circulaţiei banilor – retragerile din depozite sunt limitate la 60 de euro pe zi – şi ar putea rămâne fără bani în lipsa sprijinului suplimentar de la BCE. Este aşteptată o decizie din partea BCE privind linia de finanţare de urgenţă pentru lichiditate către băncile din Grecia. Decretul iniţial privind închiderea băncilor şi restricţiile asupra capitalului expiră la miezul nopţii.

Tsipras se teme de o criză umanitară în Grecia dacă băncile, responsabile cu distribuirea pensiilor, rămân închise. Premierul grec a făcut apel la BCE să înţeleagă situaţia grecilor şi să continue finanţarea băncilor elene.

Marţi a fost programată o întâlnire de urgenţă a liderilor din zona euro. Până atunci, cancelarul german Angela Merkel se întâlneşte cu preşedintele francez Francois Hollande pentru a ajunge la o poziţie comună pe problema Greciei. Liderii europeni aşteaptă de la guvernul grec un nou set de propuneri pentru deblocarea negocierilor.

Reacţia pieţelor

Rezultatul referendumului din Grecia nu a provocat un cutremur pe pieţele financiare. De altfel, eşecul repetat al negocierilor-maraton din ultimele săptămâni a trecut aproape neobservat pe euro, pe obligaţiunile guvernamentale ale celorlalte state din zona euro şi pe pieţele de acţiuni. Sentimentul negativ există, însă nu se manifestă nici pe departe atât de intens cum s-a întâmplat în urmă cu trei ani, când se vorbea pentru prima dată de perspectiva Grexitului. Moneda euro s-a depreciat luni cu doar 0,6%, la 1,1052 dolari/euro.

Acţiunile băncilor europene înregistrează, luni, declinuri semnificative, cele mai afectate fiind cele din Spania, Portugalia şi Italia, după ce alegătorii din Grecia au respins măsurile de austeritate cerute de creditorii internaţionali, sporind temerile privind posibila ieşire a ţării din zona euro.

Luni dimineaţă, indicele bursier Stoxx Europe 600 înregistra un declin de 2,3%, apoi scăderea s-a atenuat la 1,7%. Acţiunile băncilor italiene UniCredit şi Intesa Sanpaolo înregistrau un recul de 3%, în timp ce titlurile Banco Comercial Portugues au scăzut cu 3%.