Grecia încearcă să convingă investitorii să participe la recapitalizarea băncilor

Grecia vrea să atragă fonduri de la investitori pentru băncile sale, pentru a atenua din povara redresării industriei financiare care apasă asupra nivelului datoriei publice, a declarat, miercuri, şeful Fondului de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF), Aristides Xenofos, transmite site-ul ekathimerini.com, citat de Agerpres.
Economica.net - mie, 30 sept. 2015, 14:42
Grecia încearcă să convingă investitorii să participe la recapitalizarea băncilor

Parlamentarii eleni trebuie să adopte până la mijlocul lunii octombrie reglementările privind modul în care vor fi recapitalizate băncile, inclusiv detaliile tehnice ale potenţialelor pierderi cu care se vor confrunta deţinătorii de obligaţiuni, a explicat Aristides Xenofos.

‘Dacă necesităţile de capital ale unei bănci sunt reduse, va fi uşor să atragă capital privat. Dacă necesităţile sunt ridicate, vom încerca oricum să atragem capital privat’, le-a declarat jurnaliştilor şeful HFSF.

Aceasta a adăugat că necesităţile de capital vor fi anunţate până la sfârşitul lunii octombrie, după ce Banca Centrală Europeană va finaliza evaluarea primelor patru bănci greceşti, National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank şi Alpha Bank. Scenariul de bază avut în vedere în testele de stres derulate de BCE prevede o contracţie a economiei greceşti de 2,3% în acest an şi una de 1,3% în 2016, urmată de o creştere de 2,7% în 2017.

Cu toate acestea, o creştere peste aşteptări, de 1,1%, înregistrată de economia Greciei în primele şase luni ale acestui an, sugerează că ar fi nevoie de o prăbuşire a economiei în a doua jumătate a anului, pentru a se confirma declinul de 2,3% prognozat pentru 2015. Cu toate acestea, la calcularea deficitului de capital al băncilor greceşti, BCE va lua în considerare şi un scenariu negativ, ale cărui ipoteze nu au fost date publicităţii.

Analiştii susţin că recapitalizarea băncilor va trebui finalizată cu orice cost înainte de 30 decembrie 2015, deoarece există riscul propagării efectelor negative asupra economiei şi în 2016.

Noul Guvern va trebui să se grăbească, deoarece în cel de-al treilea acord de asistenţă financiară este stipulat că Parlamentul de la Atena trebuie să aprobe până în 15 octombrie noul cadru legislativ privind recapitalizarea băncilor, pentru ca proiectul de lege să fie în concordanţă cu operaţiunile Fondului de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) – principalul acţionar al băncilor elene – şi noua directivă europeană privind întărirea sistemului bancar.

O sumă de 25 de miliarde de euro din ultimul program de asistenţă acordat Greciei de creditorii internaţionali, în valoare de 86 de miliarde de euro, a fost alocată pentru recapitalizarea băncilor elene până la finele acestui an.

Băncile greceşti, închise din 29 iunie din cauza retragerilor masive, şi-au redeschis porţile cu aproape o lună mai târziu, pe 20 iulie, dar au rămas în vigoare, cu unele relaxări, restricţiile asupra mişcărilor de capital. Limita maximă a fondurilor ce pot fi retrase zilnic de la bancomat este fixată la 420 de euro, în loc de 60 de euro pe zi iniţial, pentru a evita formarea de cozi la ATM-uri.

În ultimii ani, situaţia băncilor elene s-a înrăutăţit pe fondul declinului economiei şi a majorării valorii creditelor neperformante, astfel încât acestea vor avea nevoie de a treia recapitalizare, începând din 2010 până în prezent, când Grecia a avut nevoie de asistenţă financiară pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.

Piraeus Bank, Alpha, National Bank of Greece şi Eurobank, care împreună controlează aproximativ 91% din industria bancară grecească, au fost sprijinite de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional care, în cadrul precedentelor programe de asistenţă financiară pentru Grecia, au pus deoparte 50 de miliarde de euro pentru curăţarea sectorului bancar elen.

Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.

Te-ar mai putea interesa și
Bulgaria va folosi avioanele de vânătoare MiG-29, de producție sovietică, până în 2028
Bulgaria va folosi avioanele de vânătoare MiG-29, de producție sovietică, până în 2028
Bulgaria nu va opri de la zbor avioanele MiG-29 până în 2028, a afirmat vineri ministrul interimar al Apărării, Atanas Zaprianov, relatează agenția bulgară de presă BTA, citată de Agerpres....
Statele NATO au ajuns la un acord pentru trimiterea de sisteme de apărare aeriană suplimentare în Ucraina, inclusiv de rachete Patriot
Statele NATO au ajuns la un acord pentru trimiterea de sisteme de apărare aeriană suplimentare în Ucraina, inclusiv de ...
Statele membre NATO au ajuns la un acord cu privire la trimiterea de sisteme de apărare antiaeriană suplimentare în Ucraina, ...
Lavrov: Rusia nu va accepta un armistițiu cu Ucraina în timpul unor posibile negocieri de pace
Lavrov: Rusia nu va accepta un armistițiu cu Ucraina în timpul unor posibile negocieri de pace
Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat vineri că Moscova nu va accepta un armistiţiu cu Ucraina nici măcar ...
Nissan își înrăutățește prognoza privind profitul în urma scăderii vânzărilor
Nissan își înrăutățește prognoza privind profitul în urma scăderii vânzărilor
Nissan Motor, al treilea mare producător auto nipon, a redus cu 14,5% estimarea privind profitul anual, citând vânzările ...