Grecia nu se poate baza pe BCE pentru a-şi rezolva problemele de finanţare – Mario Draghi

Adaugă-ne ca sursă preferată

De asemenea, şeful BCE a anunţat că reglementările nu permit BCE să achiziţioneze bonduri elene, în cadrul noului său program de relaxare cantitativă (QE), în valoare de 1.100 miliarde de euro, menit să redreseze economia zonei euro şi să evite riscul unei spirale deflaţioniste.

Întrebat despre limita emisiunilor de obligaţiuni pe termen scurt, Draghi a explicat că reglementările europene interzic BCE să finanţeze direct sau indirect guvernele. ‘BCE este o instituţie care se conduce după reglementări, nu este o instituţie politică’, a precizat Draghi.

Din cauza declinului veniturilor, Atena are probleme cu lichidităţile şi una dintre opţiuni ar fi majorarea plafonului de 15 miliarde de euro pentru obligaţiunile pe termen scurt. Deja Atena a ajuns la acest plafon, iar BCE are drept de veto în privinţa majorării lui.

Problema este una sensibilă deoarece băncile elene au folosit obligaţiuni pe termen scurt pentru a accesa finanţare de la Banca Centrală a Greciei şi apoi au investit tot în astfel de bonduri, ajutând statul să-şi acopere necesităţile de finanţare pe termen scurt.

Draghi a anunţat că BCE a majorat joi suma alocată finanţării de urgenţă (ELA) pe care Banca Centrală a Greciei o poate furniza creditorilor eleni. Şeful BCE a afirmat că băncile elene sunt solvabile şi nivelul capitalului lor depăşeşte cerinţele minime.

Finanţarea Băncii Centrale Europene acordată creditorilor eleni a crescut cu 47% în ianuarie, comparativ cu perioada similară din 2014, deoarece tensiunile privind situaţia financiară a ţării au accelerat ieşirile de numerar din depozite.

În ianuarie, împrumuturile acordate de BCE creditorilor eleni au urcat la 82,24 miliarde de euro (92 miliarde de dolari), de la 56,04 miliarde de euro în decembrie, arată datele publicate marţi de Banca Centrală a Greciei (BoG).

Datele publicate recent de BCE arată că ieşirile din depozitele băncilor elene s-au accelerat în ianuarie, la 12,2 miliarde de euro, faţă de cinci miliarde de euro în decembrie, în pofida acordului încheiat cu Uniunea Europeană, BCE şi FMI pentru extinderea asistenţei financiare.

Luna trecută, BCE a încetat să mai accepte obligaţiuni greceşti drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale, ceea ce înseamnă că sarcina finanţării băncilor greceşti a căzut pe Banca Centrală a Greciei. Cu toate acestea, BCE păstrează controlul, în condiţiile în care împrumuturile de care băncile greceşti pot beneficia prin intermediul finanţare de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei trebuie aprobate de BCE.

Decizia BCE, împreună cu ieşirile masive din depozite, a forţat creditorii eleni să-şi majoreze dependenţa de finanţare de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei, în condiţiile în care finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE. Finanţarea ELA a ajuns în ianuarie la 5,2 miliarde de euro, de la aproape zero în decembrie.

Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.