Grecia nu trebuie să se grăbească să acceseze pieţele financiare – şeful Mecanismului European de Stabilitate

În 20 august, Grecia a încheiat cel mai mare program de asistenţă financiară din istorie şi speră că va fi capabilă să se împrumute din nou de pe pieţele internaţionale, după o criză a datoriilor de nouă ani care i-a redus Produsul Intern Brut cu un sfert şi a forţat-o să implementeze măsuri dureroase de austeritate.

Ca parte a programului de sprijin, creditorii zonei euro au acordat Greciei o ultimă tranşă de împrumut, de 15 de miliarde de euro, pentru a-şi majora rezerva financiară (buffer), ceea ce-i permite să evite accesarea pieţelor de obligaţiuni pentru încă doi ani, dacă nu sunt favorabile condiţiile de emitere a bondurilor.

Ca o consecinţă a acordului, „acum nu este nevoie urgentă ca Grecia să se împrumute de pe pieţe”, a afirmat Klaus Regling, la o conferinţă de presă. El a precizat că acum rezerva financiară a Greciei se ridică la 22 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că „ei nu au nevoie să acceseze pieţele pentru încă doi ani”.

Totuşi, şeful ESM a adăugat că revenirea deplină a Greciei pe pieţe trebuie să aibă loc gradual, cu o posibilă nouă emisiune de bonduri înainte de 2020.

Este o decizie pe care Atena o poate lua pe cont propriu, ţinând seama de evoluţii interne şi externe.

„Sunt încrezător că o vor face la momentul potrivit”, a declarat Klaus Regling.