Grecia nu va renunţa la privatizări după încheierea programului de asistenţă financiară

Grecia, al cărei program de sprijin expiră în august, a convenit cu creditorii internaţionali să obţină încă trei miliarde de euro până în 2019 din vânzarea activelor statului şi a promis să lanseze în vânzare, până în martie, participaţiile deţinute la Aeroportul Internaţional Atena (AIA), compania de gaze DEPA şi rafinăria Hellenic Petroleum.

În conformitate cu programele de asistenţă financiară convenit de Grecia cu creditorii săi internaţionali, Atena s-a angajat să strângă 50 miliarde de euro din privatizări. Până acum a strâns doar cinci miliarde de euro, în special din cauza crizei financiare, a birocraţiei, a turbulenţelor politice şi a rezistenţei sindicatelor.

Rania Ekaterinari a declarat pentru Reuters că Grecia este decisă să meargă înainte cu privatizările, aşa cum s-a angajat în faţa creditorilor internaţionali.

‘Nu pot spune că văd vreun risc acum’, a răspuns oficialul elen, când a fost întrebat dacă există riscuri pentru privatizări în următoarele luni şi după finalizarea asistenţei internaţionale.

În urmă cu un an, Ekaterinari a preluat funcţia de director general al Hellenic Corporation of Assets and Participations (HCAP), fond înfiinţat în 2016 ca parte a acordului privind asistenţa financiară. HCAP supervizează Agenţia elenă de Privatizare (HRADF) şi va gestiona timp de 99 de ani activele statului.

‘Cred că oamenii s-au obişnuit acum cu privatizările’, a explicat şeful HCAP, după ce, în ultimii ani, au fost diverse acţiuni de protest împotriva vânzării companiilor de stat.

Jumătate din veniturile obţinute în urma privatizărilor sunt folosite pentru a plăti datoria Greciei, care se ridică la 180% din PIB (cea mai ridicată din zona euro). Restul de bani este reinvestit în companiile de stat şi în alte investiţii care să sprijine redresarea economiei, a declarat Ekaterinari.

Marţi, Guvernul de la Atena a iniţiat o procedură de licitaţie internaţională pentru vânzarea unui pachet de 5% din acţiunile pe care le mai deţine la compania de telecomunicaţii Hellenic Telecommunications Organization (OTE), aceasta fiind una din condiţiile incluse în programul de asistenţă convenit cu creditorii internaţionali.

Agenţia pentru privatizare din Grecia (HRADF) a precizat că procedura de licitaţie se va derula într-o singură etapă şi a fixat data de 15 martie drept termen limită până la care investitorii interesaţi poţi depune oferte pentru acest pachet care este compus din 24,5 milioane de acţiuni.

OTE, fostul monopol de telecomunicaţii din Grecia, este deţinut în proporţie de 40% de grupul german Deutsche Telekom, care are drept de preempţiune pentru acţiunile scoase la vânzare de statul grec, dar până acum nu a anunţat dacă îşi va exercita sau nu acest drept.

Guvernul grec deţine un pachet de 10% din acţiunile OTE, companie care în prezent are o valoare de piaţă de 5,7 miliarde euro şi este a doua mare companie listată din Grecia, în funcţie de valoarea de piaţă, după îmbuteliatorul Coca-Cola HBC.

În proiectul de buget pe anul 2018, Guvernul grec a inclus suma de 250 milioane de euro care ar urma să fie generată de pe urma vânzării unei participaţii la OTE.

Hellenic Telecommunications Organization (OTE) deţine 54,01% din acţiunile Telekom România. La jumătatea lunii august 2014, Romtelecom şi Cosmote România au anunţat că vor fi reprezentate comercial prin intermediul brandului Telekom România, iar produsele şi serviciile vor fi oferite sub brandul ‘T’.