Grecia obţine două miliarde de euro de la fondul de salvare al zonei euro

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Decizia vine după ce Guvernul Greciei a finalizat primul set din măsurile solicitate în schimbul asistenţei financiare. Plata aprobată astăzi va fi în principal folosită pentru serviciul datoriei, precum şi pentru cofinanţarea unor proiecte finanţate cu fonduri structurale ale UE’, se arată într-un comunicat al Fondului de salvare a zonei euro (ESM).

Plata primei tranşe din cel de-al treilea plan de asistenţă pe trei ani acordat Greciei, în valoare de 86 de miliarde de euro, fusese amânată din cauza divergenţelor privind procedurile de executare silită a locuinţelor (foreclosure) şi rezolvarea problemei impozitelor neachitate către stat. Parlamentul de la Atena a ratificat noile reglementări, astfel încât Grecia va primi şi fondurile de zece miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor elene.

Necesarul de capital al băncilor din Grecia se ridică la 14,4 miliarde de euro (15,9 miliarde de dolari), potrivit scenariului negativ al testelor de stres anunţat recent de Banca Centrală Europeană, şi la 4,4 miliarde de euro, conform scenariului de bază. Multe dintre băncile greceşti sunt deţinute de stat şi mai au doar puţini acţionari privaţi.

Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) – principalul acţionar al băncilor elene – va furniza 75% din ajutorul necesar prin intermediul obligaţiunilor convertibile contingente şi 25% în schimbul acţiunilor noi ce vor fi emise de creditori. Dacă băncile acoperă deficitul de capital de 4,4 miliarde de euro de la investitorii privaţi, ajutorul de stat de la HFSF va acoperi restul de până la 14,4 miliarde de euro, au anunţat autorităţile elene.

Este a doua oară în ultimele 18 luni când băncile elene solicită fonduri de la investitori. După testele de stres derulate de BCE anul trecut în rândul băncilor din zona euro, necesarul de capital al creditorilor eleni a depăşit opt miliarde de euro. În ultimii ani, situaţia băncilor elene s-a înrăutăţit pe fondul declinului economiei şi al majorării valorii creditelor neperformante.

După ce premierul Alexis Tsipras a introdus restricţii asupra mişcărilor de capital, retragerile de depozite din băncile greceşti au încetinit, în condiţiile în care, în primele luni ale anului, deponenţii greci au scos peste 43 de miliarde de euro din conturile lor bancare, sau 26,5% din totalul economiilor.

Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.