Grecia: Premierul Samaras a început discuţiile cu troica UE-BCE-FMI

Samaras a discutat joi după-amiază, timp de o oră, în prezenţa ministrului de finanţe Yannis Stournaras, cu Poul Thomsen /FMI/, Klaus Masuch /BCE/ şi Matthias Mors /CE/, responsabili cu examinarea conturilor Greciei.

Vizita acestora intervine după trei luni de vid legislativ, perioadă în care în Grecia au avut loc două rânduri de alegeri legislative anticipate.

„Reformele au fost întrerupte, iar programul /de redresare a economiei/ a ieşit de pe şine”, a declarat la începutul săptămânii Joerg Asmussen, înalt responsabil din cadru BCE.

Misiunea troicii este de a evalua dimensiunea deficitului ce trebuie acoperit, ce eforturi sunt necesare, precum şi de a asculta propunerile guvernului elen. Potrivit presei, creditorii urmează să revină la Atena în ziua de 24 iulie, pentru un acord final.

Pentru Samaras, operat recent din cauza unei dezlipiri de retină şi absent, din acest motiv, la recentul Consiliu European, „maratonul” discuţiilor, aşa cum îl numeşte presa, constituie şi o încercare de ordin fizic.

Miza acestora, scrie cotidianul Ethnos, este deblocarea următoarei tranşe – vitală pentru Grecia -, de 31,5 miliarde de euro, a împrumutului internaţional înainte de 20 august.

Premierul Samaras urma să insiste mai ales pe accelerarea procesului de privatizări, pe lansarea unei reforme fiscale şi pe reluarea restructurării posturilor publice, pentru a încerca să obţină bunăvoinţa creditorilor.

„Există o determinare clară a noului guvern grec de a acţiona şi voinţa de a proceda la reforme, într-un mod cum nu am văzut până acum în Grecia”, a declarat joi pentru agenţia ANA germanul Horst Reichenbach, şeful misiunii europene însărcinate să asiste Atena în aplicarea reformelor. „Am clarificat toate modificările ce trebuie efectuate, următoarea etapă este să aplicăm ceea ce am convenit”, a afirmat el, declarându-se „foarte satisfăcut” de discuţiile avute cu mai mulţi miniştri.

În ce-l priveşte pe Samaras, premierul ar dori, de asemenea, o prelungire cu 1-3 ani a termenului de aplicare a ajustării bugetare, care să atenueze austeritatea impusă statului elen din 2010.

Un alt subiect de discuţie, evocat mai ales de liderul stângii radicale de opoziţie, Alexis Tsipras, este obţinerea pentru Grecia a unei recapitalizări directe a băncilor prin FESF, aşa cum s-a întâmplat cu Spania la summitul UE.

În fine, Grecia şi zona euro trebuie să încerce găsirea mijloacelor de ieşire din cercul vicios austeritate-recesiune, în care ţara se adânceşte tot mai mult.

În timp ce impozitele cresc, salariile se micşorează, producţia şi consumul se reduc, guvernul anticipează un recul de 6,7% al PIB în 2012, peste cel de 4,5% prognozat anterior.