Grecia solicită activarea mecanismului de protecţie civilă al UE pentru a gestiona valul de migranţi

‘Am făcut solicitarea astăzi şi nu în urmă cu câteva luni pentru că atunci nu am avut posibilitatea să evaluăm necesităţile exacte’, astfel a motivat întârzierea acestei cereri ministrul grec al imigraţiei, Yanis Mouzales, deşi în ultimele luni Grecia a fost traversată de sute de mii de migranţi veniţi mai ales din Orientul Mijlociu şi Asia.

Mecanismul european de protecţie civilă este folosit pentru oferirea de asistenţă ţărilor afectate de catastrofe naturale şi dezastre umanitare. Conform oficialului grec, pentru gestionarea afluxului de migranţi autorităţile de la Atena au nevoie în special de autobuze, ambulanţe, generatoare de electricitate, corturi, pături şi de îmbrăcăminte pentru iarnă.

Aceste echipamente sunt destinate taberelor de refugiaţi din aşa-numitele hotspoturi, unde migranţii vor fi înregistraţi şi apoi separaţi în imigranţi economici – care în mod normal ar trebui repatriaţi în ţările lor – şi refugiaţi care vor fi redistribuiţi către statele Uniunii Europene conform planului de cote obligatorii.

Referindu-se la informaţiile despre posibila suspendare a Greciei din spaţiul Schengen, ministrul Yanis Mouzales a declarat că această iniţiativă nu a venit din partea Comisiei Europene, ci de la ‘unele state membre, precum Ungaria, care tratează refugiaţii aşa cum ştim cu toţii’.

Dar el a criticat şi Uniunea Europeană în ansamblu, reproşându-i că nu a sprijinit suficient Grecia pentru a gestiona valul de migranţi, menţionând că din cei 1.600 de agenţi Frontex (Agenţia europeană pentru supravegherea frontierelor) solicitaţi de Grecia au fost trimişi numai 40. Oficialul grec a insistat că este nevoie de aceştia la frontierele maritime ale Greciei, nu la cea terestră cu Macedonia, unde sunt blocaţi peste 1.500 de migranţi veniţi din alte ţări decât Siria, Irak şi Afganistan, cărora autorităţile macedonene le-au refuzat intrarea întrucât au puţine şanse să primească azil în Europa.

Migranţii care ajung în Grecia pornesc din Turcia, traversând cu bărci pneumatice o porţiune din Marea Egee, şi debarcă în insulele greceşti. Cei mai mulţi trec prin insula Lesbos, situată la circa 20 de kilometri de coastele Turciei, iar de acolo sunt transportaţi organizat de autorităţile greceşti cu feriboturile către portul Pireu, la Atena, şi apoi către graniţa cu Macedonia, de unde îşi continuă călătoria prin Europa pe aşa-numita rută a Balcanilor, destinaţia preferată a celor mai mulţi fiind Germania.

Guvernul grec a fost adesea acuzat că nu îşi protejează graniţele şi că ajută migranţii să ajungă mai departe în Europa, mai ales că, în conformitate cu regulamentul de la Dublin (ce reglementează examinarea cererilor de azil în Europa), refugiaţii trebuie să ceară azil în prima ţară unde ajung în spaţiul comunitar. În intervenţia sa de joi, ministrul Yanis Mouzales a susţinut că ţara sa nu poate opri migranţii sosiţi pe mare, pentru că acest lucru ar însemna să-i ‘înece’.

Activarea mecanismului european de protecţie civilă a fost cerută şi de Ungaria în luna septembrie, tot din cauza valului de migranţi. Odată decisă activarea acestuia, statele vor transmite executivului comunitar cu ce pot contribui, iar Comisia va informa Grecia cu privire la ajutorul disponibil, urmând ca apoi guvernul de la Atena să decidă asupra ajutorului la care va apela şi va intra în contact direct cu statele ce furnizează acest ajutor.