Grecia: Veniturile din privatizări anticipate de FMI nu sunt realiste

Luând ca exemplu planul de privatizare al Căilor Ferate din Grecia, Christian Kern a explicat că este surprins de suma care se estimează a fi obţinută în urma privatizării şi a sugerat că abordarea FMI ‘nu are nici o legătură cu realitatea’ şi nu este nici în interesul Atenei sau al creditorilor internaţionali. 

Aşa cum a fost cazul în alte ţări, experţii FMI şi ai Băncii Mondiale au pus pe hârtie cifre imaginare, susţine şeful OBB, adăugând că sectorul căilor ferate ar trebui să nu fie privatizat.

‘Sunt necesare reforme, dar veniturile anticipate din privatizare sunt nerealiste’, a avertizat Kern.

Una din condiţiile impuse Greciei de creditori în schimbul celui de-al treilea pachet de asistenţă financiară este înfiinţarea unui Fond de privatizare, de 50 de miliarde de euro (54,8 miliarde de dolari). Fondul va fi utilizat pentru recapitalizarea băncilor elene, iar banii rămaşi vor fi reinvestiţi în Grecia de Guvernul de la Atena şi vor fi folosiţi pentru reducerea datoriei. Fondul va fi supervizat de autorităţile europene.

Reprezentanţii UE, BCE şi FMI negociază săptămâna aceasta cu autorităţile de la Atena condiţiile pentru acordarea celui de-al treilea pachet de asistenţă financiară, în valoare de până la 86 miliarde de euro (93 miliarde de dolari). Negocierile tehnice sunt aşteptate să se finalizeze pe 12 august, iar acordul final până pe 18 august. 

La precedentele acorduri instituţiile internaţionale au stabilit Greciei ţinte ambiţioase de privatizare, care nu au fost îndeplinite