Greenpeace împreună cu mai multe organizații civice îl acuză pe Sebastian Burduja că a ascuns punerea în dezbatere publică a Planului României pentru Energie și Schimbări Climatice

Organizațiile civice Declic, Bankwatch, Greenpeace, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) și 2Celsius acuză Ministerului Energiei, condus de liberalul Sebastian Burduja, că a ascuns pur și simplu prezentarea Planului României pentru Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), care stabilește direcțiile pe care țara noastră le va urma până în 2030 și 2050, pe care l-a pus în dezbatere publică fără să anunțe, chiar înainte de Crăciun, cu termen până pe 21 ianuarie.
Cristian Negrei - vin, 19 ian. 2024, 19:06
Greenpeace împreună cu mai multe organizații civice îl acuză pe Sebastian Burduja că a ascuns punerea în dezbatere publică a Planului României pentru Energie și Schimbări Climatice

Mai mult decât atât, ONG-urile susțin, că documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului Energiei la capitolul „Despre noi”, și nu în secțiunea dedicată transparenței publice. În aceste condiții asociațiile civice, cer Ministerului să prelungească perioada consultărilor publice referitoare la PNIESC.

Organizațiile civice acuză astfel că planul a fost publicat într-o secțiune a site-ului Ministerului Energiei unde nu se publică de obicei anunțuri sau decizii administrative, iar anunțul nu a fost publicat în mass-media, așa cum indică legea transparenței decizionale. În același timp, Ministerul Energiei a demarat și procedura pentru obținerea avizului de mediu pentru PNIESC, însă anunțul se regăsește în aceeași secțiune a site-ului, dar nu și pe pagina Ministerului Mediului, cum ar fi trebuit. În acest caz, anunțul a fost făcut într-o singură publicație online, o singură dată, contrar obligațiilor prevăzute de legislație.

Organizațiile civice consideră că această manevră dovedește lipsa unui interes real al Ministerului Energiei pentru opinia societății civile. Pentru a permite o analiză corectă și detaliată a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), organizațiile de mediu cer prelungirea consultărilor publice. O astfel de solicitare a fost trimisă și către cabinetul ministrului Sebastian Burduja.

„Consultările cu societatea civilă sunt extrem de importante, având în vedere criticile aduse de Comisia Europeană, referitoare la energia din surse regenerabile, unde ținta asumată de România prin PNIESC este de doar 34% în consumul final brut de energie până în 2030. Această țintă este sub cota de 41% rezultată din formula din anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice și acțiunile climatice.

În plus, Guvernul nu a propus măsuri concrete pentru reducerea utilizării gazului fosil și eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili. Traiectoria către care se îndreaptă de fapt România este de creștere a cantității de gaze și petrol utilizate, lucru ce ar putea să nu fie compatibil cu obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. De asemenea, lipsesc informații despre cum planifică România să reducă sărăcia energetică și să încurajeze tranziția justă la o economie cu emisii scăzute de CO2, atât din perspectiva unor planuri concrete, cât și a finanțării.

Statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, sunt obligate să stabilească „un dialog multianual privind clima și energia […] în care autoritățile locale, organizațiile societății civile, comunitatea de afaceri, investitorii și alte părți interesate relevante, precum și publicul în general, să poată participa activ și să discute diferitele scenarii vizate pentru politici energetice și climatice, inclusiv pe termen lung, și să evalueze progresul”. În 2019, Comitetul de Conformitate al Convenției de la Aarhus a emis un Aviz către Uniunea Europeană, care a reiterat că procesele de consultare publică ar trebui să asigure că (printre altele): aranjamentele sunt transparente și corecte; informațiile necesare sunt furnizate publicului; există termene rezonabile pentru consultare; se iau în considerare rezultatele participării publice”, se precizează în comunicatul transmis de cele cinci asociații civice.

ONG-urile semnatare cer Ministerului Energiei și organizarea unei dezbateri publice la care să poată avea acces toate persoanele interesate.

Te-ar mai putea interesa și
Preţurile vacanţelor vor creşte foarte mult în perioada următoare, vor fi majorări și pentru rezrervările deja făcute
Preţurile vacanţelor vor creşte foarte mult în perioada următoare, vor fi majorări și pentru rezrervările deja făcute
Preţurile pe pachetele de vacanţă vor creşte foarte mult în perioada următoare, iar unii tur- operatori vor aplica majorări inclusiv pentru rezervările deja efectuate, a declarat, miercuri,......
ANCOM a primit acordul Comisiei Europene în privința accesului terților la rețeaua Digi în 5.894 de localităţi din România
ANCOM a primit acordul Comisiei Europene în privința accesului terților la rețeaua Digi în 5.894 de localităţi din ...
Comisia Europeană (CE) consideră că reglementarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii ...
De la 1 ianuarie 2026, pragul fiscal pentru mijloace fixe a crescut la 5.000 de lei. Ce înseamnă, în practică, pentru companii?
De la 1 ianuarie 2026, pragul fiscal pentru mijloace fixe a crescut la 5.000 de lei. Ce înseamnă, în practică, pentru ...
Începând cu 1 ianuarie 2026, Codul fiscal a majorat pragul valoric pentru încadrarea unei imobilizări corporale în categoria ...
ANOFM: 34.686  de locuri de muncă sunt vacante la nivel național. 168 de posturi pot fi ocupate în străinătate prin rețeaua EURES
ANOFM: 34.686 de locuri de muncă sunt vacante la nivel național. 168 de posturi pot fi ocupate în străinătate prin ...
Aproape 35.000 de locuri de muncă disponibile la nivel naţional se află în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea ...