Grupurile din PE, cu excepţia euroscepticilor, sprijină impunerea cotelor obligatorii de refugiaţi

La mai puţin de o săptămână după ce cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande au cerut din nou instituirea unui mecanism de repartizare a imigranţilor ilegali prin cote, Juncker a spus în faţa plenului PE că statele UE trebuie să primească în mod ‘obligatoriu’ încă 120.000 de refugiaţi aflaţi în prezent în Grecia, Ungaria şi Italia. Aceştia se adaugă celor 40.000 de refugiaţi pe care statele UE au convenit la Consiliul European din luna iunie să-i împartă ‘voluntar’, ca o concesie făcută în schimbul neacceptării ideii cotelor obligatorii, care a fost şi atunci propusă.

După intervenţia lui Juncker, preşedintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, a declarat că împărtăşeşte deplin opiniile exprimate de şeful executivului comunitar cu privire la urgenţa generată de criza refugiaţilor. ‘În Europa suntem mândri că am inventat drepturile omului. Pentru toţi cetăţenii, indiferent de religia lor’, a spus liderul popularilor europeni, făcând astfel aluzie la cei care au afirmat că preferă să găzduiască mai degrabă refugiaţi creştini, nu musulmani, cum este cazul guvernului slovac.

În plus, el a răspuns la fel ca Juncker celor care califică actuala criză a refugiaţilor drept un eşec al Uniunii Europene. ‘Nu Bruxelles-ul ori Strasbourg-ul provoacă eşecuri, ci egoismele naţionale’, crede Manfred Weber. El a admis totuşi că ‘două treimi’ dintre imigranţii veniţi în Europa nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi consideraţi refugiaţi, ei fiind de fapt imigranţi economici care ar trebui opriţi la graniţa UE ori expulzaţi în ţările lor.

Nici liderul social-democraţilor europeni (S&D), Gianni Pittella, nu s-a delimitat de abordarea lui Juncker, dar i-a amintit acestuia din urmă că, atunci când a fost numit preşedinte al CE, a promis că UE va avea un ‘triplu A social’ (aşa cum în sectorul financiar agenţiile de rating evaluează cu AAA performanţa maximă). ‘Dacă nu acţionăm, criza va fi ireversibilă’, a atenţionat Pittella, care a cerut o sporire a investiţiilor publice şi private pentru a încuraja progresul social.

La rândul său, liderul liberalilor europeni (ALDE), Guy Verhofstadt, a apreciat că formula propusă de Juncker este ‘drumul cel bun’, el invocând argumentul ‘solidarităţii’ europene, la fel ca Juncker şi toţi susţinătorii impunerii cotelor obligatorii de refugiaţi. ‘Mesajul meu este că UE nu este în criză. Ceea ce provoacă criza este lipsa Europei. Sistemul de la Dublin (ce reglementează examinarea cererilor de azil în Europa n.red.) este o negare a Europei’, este de părere Verhofstadt.

Un mesaj asemănător a fost transmis de grupul Verzilor şi de cel al GUE/NGL (stânga unită), ambele foarte critice faţă de iniţiativa premierului ungar Viktor Orban de a ridica în calea imigranţilor ilegali un gard de sârmă ghimpată la graniţa cu Serbia.

În schimb, tabăra eurosceptică din PE a criticat proiectul prezentat de Juncker şi a avertizat asupra riscurilor generate de sosirea masivă a refugiaţilor în Europa. Astfel, în opinia liderului UKIP, Nigel Farage, în prezent politicile de azil şi imigraţie ale CE se limitează să spună că ‘în Europa poate să vină oricine doreşte’. El a vorbit şi despre creşterea ameninţărilor teroriste, în condiţiile în care există deja dovezi că gruparea jihadistă Statul Islamic profită de acest aflux de refugiaţi pentru a infiltra islamişti radicali în Europa. Şi lidera Frontului Naţional francez, Marine Le Pen, s-a pronunţat împotriva a ceea ce a numit planul ‘ultra imigraţionist’ al CE.