Guvernatorul Băncii Centrale a Greciei: În curând restricţiile asupra mişcărilor de capital vor fi atenuate

Cu o datorie publică echivalentă cu 175% din Produsul Intern Brut, cel mai mare nivel din zona euro, şi după trei acorduri internaţionale de asistenţă, Grecia speră la o serie de măsuri concrete de reducere a datoriei până la finele acestui an, oferită de creditorii săi. După prezentarea acestor propuneri, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană vor putea să elaboreze o serie de analize privind sustenabilitatea poverii datoriei Greciei.

În iunie, Guvernul elen a atenuat unele restricţii asupra mişcărilor de capital. Astfel, a fost majorată limita retragerilor de numerar din depozitele bancare. Pentru a readuce miliardele de euro ce au fost retrase din depozitele bancare anul trecut, băncile elene au decis să ofere rate mai ridicate ale dobânzilor.

Ţinta ambiţioasă a Băncii Centrale a Greciei de reducere cu 40% a creditelor neperformante deţinute de băncile elene până în 2019 este ‘realistă’ şi va ajuta la redresarea economiei în 2017 şi la stimularea creditării, a apreciat Stournaras.

‘Vom ridica gradual restricţiile asupra mişcărilor de capital şi următoarea măsură va fi anunţată curând. Ridicarea deplină va fi ultima etapă. Pentru a ajunge acolo, trebuie să finalizăm a doua evaluare a programului de asistenţă financiară, să discutăm măsuri de reducere a datoriei şi includerea în programul de relaxare cantitativă al BCE (QE)’, a declarat Stournaras, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene într-un interviu acordat Reuters.

Stournaras se aşteaptă ca Executivul elen să finalizeze rapid a doua evaluare a programului de asistenţă financiară, deschizând calea pentru discuţiile privind măsuri de reducere a datoriei, posibil în decembrie, asigurând condiţiile pentru intrarea în programul de achiziţii de active al BCE.

‘Includerea în QE depinde de măsuri adoptate pentru a face datoria Greciei sustenabilă. BCE trebuie să vadă măsuri concrete pentru reducerea datoriei înainte să facă propria analiză a sustenabilităţii datoriei’, a precizat guvernatorul Băncii Centrale a Greciei.

Acesta a adăugat: ‘Încrederea pieţelor şi semnificaţia includerii în QE sunt mult mai importante decât achiziţia de obligaţiuni. Pentru noi este un paşaport pentru revenirea pe pieţele financiare’.

Analiştii apreciază că Grecia ar putea lansa una sau două emisiuni de obligaţiuni după includerea titlurilor sale în programul de relaxare cantitativă al Băncii Centrale Europene, pentru a testa apetitul pieţei şi a trimite un semnal investitorilor că ţara este din nou pe picioarele sale.

Aceasta ar fi prima intrare a Greciei pe pieţele financiare, după 2014. Grecia a fost exclusă de pe pieţele internaţionale de obligaţiuni după ce, în 2010, a izbucnit criza datoriei sale publice.

Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.