Guvernul a adoptat o OUG care reglementează încheierea şi derularea parteneriatului public-privat

Guvernul a adoptat, în şedinţa de joi, o ordonanţă de urgenţă care reglementează încheierea şi derularea parteneriatului public-privat.
Economica.net - J, 10 mai 2018, 13:34
Guvernul a adoptat o OUG care reglementează încheierea şi derularea parteneriatului public-privat

‘Ordonanţa de urgenţă privind parteneriatul public-privat a fost adoptată astăzi în şedinţa de Guvern. (…) Textul legii privind parteneriatul public-privat conţinea anumite paralelisme legislative, erori de definire, anumite dispoziţii neclare, aşadar a fost necesară această ordonanţă de urgenţă care rezolvă foarte multe dintre problemele din acest domeniu. (…) În primul rând, vorbim despre o clarificare necesară ce deblochează investiţiile în proiecte importante de infrastructură şi dezvoltare locală. Potrivit acestui act normativ, parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparţine patrimoniului partenerului public. Ordonanţa reglementează posibilitatea de a se realiza în parteneriat public-privat şi proiecte care presupun exclusiv operarea unui serviciu public’, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, la Palatul Victoria.

El a dat ca exemplu proiectele legate de spitale. ‘Este vorba, de exemplu, despre spitale care au nevoie de investiţii şi pot fi făcute astfel de parteneriate în acest domeniu’, a punctat Barbu.

Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, printre elementele principale ale parteneriatului public-privat se află ‘durata de cel puţin cinci ani a raporturilor contractuale, care să permită partenerului privat recuperarea investiţiei şi realizarea unui profit rezonabil, finanţarea proiectului în principal din fonduri private şi, după caz, prin punerea în comun a fondurilor private cu fonduri publice sau distribuirea riscurilor între partenerul public şi partenerul privat, în funcţie de capacitatea fiecărei părţi contractante de a evalua, gestiona şi controla un anumit risc’.

Totodată, cu scopul de a înlătura ambiguitatea juridică, a fost înlocuit în multe dispoziţii termenul de proiect de parteneriat public – privat cu cel de contract de parteneriat public-privat.

‘Finanţarea investiţiilor care se realizează în cadrul contractelor de parteneriat public-privat se poate asigura, după caz: integral din resurse financiare asigurate de partenerul privat; din resurse financiare asigurate de partenerul privat, împreună cu partenerul public. Cota de contribuţie a partenerului public la finanţarea realizării investiţiilor dintr-un contract de parteneriat public – privat reprezentată de resurse financiare de altă natură decât fonduri externe nerambursabile şi contribuţia naţională aferentă unor astfel de fonduri nu poate depăşi 25% din valoarea totală a investiţiei’, se arată în comunicat.

Actul normativ prevede constituirea, în termen de un an, a unui fond special de finanţare a contractelor de parteneriat public-privat care se încadrează în categoria proiectelor strategice.

‘Acest fond special va fi constituit din venituri publice provenind din resurse financiare fiscale şi nefiscale, inclusiv subvenţii, prevăzute de legea specială de înfiinţare a respectivului fond special’, precizează sursa citată.

Totodată, în scopul implementării contractului de parteneriat public-privat ‘se înfiinţează şi funcţionează, conform Legii societăţilor 31/1990, o societate de proiect’.

‘Prin contractul de parteneriat public-privat, partenerul public va putea transmite sau constitui, în favoarea societăţii de proiect, dreptul de a colecta şi utiliza pentru derularea proiectului tarife de la utilizatorii bunului/bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul contractului de parteneriat public-privat. Tipurile de tarife şi nivelul acestora se reglementează în condiţiile legii’, se indică în comunicat.

În actul normativ sunt prevăzute şi etapele necesare în vederea încheierii şi începerii executării obligaţiilor dintr-un contract de parteneriat public-privat: realizarea de către partenerul public a unui studiu de fundamentare; aprobarea studiului de fundamentare de către Guvern pentru proiectele administraţiei publice centrale sau, după caz, de către autorităţile deliberative, pentru proiecte ale administraţiei publice locale; parcurgerea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat; aprobarea contractului de parteneriat public-privat rezultat în urma finalizării negocierilor şi iniţializat de către părţi de către Guvern pentru proiectele administraţiei publice centrale sau, după caz, de către autorităţile deliberative, pentru proiecte ale administraţiei publice locale; semnarea contractului de parteneriat public-privat; îndeplinirea tuturor condiţiilor suspensive prevăzute în contractul de parteneriat public-privat, inclusiv a închiderii financiare.

‘Investitorul privat desemnat câştigător al procedurii de atribuire care încheie un contract de parteneriat public-privat dobândeşte calitatea de partener privat. Partenerul public are obligaţia de a transmite Institutului Naţional de Statistică, în termen de 30 zile de la semnare, o copie conformă cu originalul a contractului de parteneriat public-privat’, potrivit sursei citate.

Potrivit ordonanţei, ‘Guvernul poate decide prin hotărâre ca anumite proiecte pe care le consideră strategice să fie pregătite şi atribuite în numele partenerilor publici care urmează să le implementeze de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză’.

‘Iniţiativa realizării unui proiect în regim de parteneriat public-privat aparţine partenerului public. Durata contractului de parteneriat public-privat se stabileşte, în principal, în funcţie de perioada de amortizare a investiţiilor ce urmează să fie realizate de către societatea de proiect şi în funcţie de modalitatea de finanţare a acestor investiţii’, se explică în comunicat.

OUG stipulează că stabilirea duratei unui contract se va face astfel încât să se evite restricţionarea artificială a concurenţei; să se asigure un profit rezonabil pentru domeniul respectiv, ca urmare a exploatării bunului/bunurilor şi operării serviciului public ce formează obiectul proiectului; să se asigure un nivel rezonabil şi suportabil al preţurilor pentru serviciile ce formează obiectul proiectului, ce urmează să fie plătite de către beneficiarii serviciilor.

Contractul de parteneriat public-privat trebuie, totodată, să prevadă bunurile sau categoriile de bunuri care, pe parcursul derulării contractului sau la încetarea acestuia, urmează să intre în proprietatea partenerului public, respectiv a societăţii de proiect inclusiv.

‘Partenerul public are dreptul să monitorizeze şi să controleze, pe toată perioada derulării contractului de parteneriat public-privat, modul în care partenerul privat şi/sau societatea de proiect îşi execută obligaţiile născute din contractul de parteneriat public-privat şi/sau din prevederile legale aplicabile’, se mai arată în comunicat.

Te-ar mai putea interesa și
Negocieri despre impactul regulilor privind emisiile de metan asupra securităţii energetice din UE
Negocieri despre impactul regulilor privind emisiile de metan asupra securităţii energetice din UE
Ţările membre ale Uniunii Europene vor dezbate săptămâna aceasta impactul normelor comunitare privind emisiile de metan care îi vizează pe importatorii de combustibili fosili asupra......
Fenomene extreme – Cod roşu şi cod portocaliu de caniculă în Italia. Temperaturi de peste 45 de grade în Sardinia
Fenomene extreme – Cod roşu şi cod portocaliu de caniculă în Italia. Temperaturi de peste 45 de grade în Sardinia
Italia se confruntă cu al treilea val de caniculă din această vară, numărul alertelor cod roşu şi portocaliu emise ...
Lege controversată pentru banii de pensie a 8,3 milioane de români. BNS se opune investirii banilor din Pilonul 2 de pensii în companii din domeniul apărării şi industriei de armament
Lege controversată pentru banii de pensie a 8,3 milioane de români. BNS se opune investirii banilor din Pilonul 2 de pensii ...
Blocul Naţional Sindical (BNS) cere retragerea imediată a unui proiect de lege prin care fondurile de pensii administrate ...
Cifrele care ne rușinează: Polonia, “țara cărbunelui”, produce deja energie eoliană în Marea Baltică, după ce a pus și fotovoltaice mai mult decât toată puterea instalată a României. La noi se vorbește despre eoliene în Marea Neagră de 20 de ani, rezultate zero
Cifrele care ne rușinează: Polonia, “țara cărbunelui”, produce deja energie eoliană în Marea Baltică, după ce ...
Polonia, al cărei sistem energetic este încă dependent de centralele pe cărbune, a marcat zilele trecute un moment istoric: ...