Guvernul a adoptat „Ordonanța trenuleț” la propunerea Ministerului Finanțelor. Sunt alocați bani pentru sprijinirea localităților pe perioada iernii, pentru plata de facturi restante, se elimină taxa Temu și se amână introducerea codului QR pe bonul fiscal

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În şedinţa de Guvern de astăzi a fost aprobat proiectul de Ordonanţă de Urgenţă propus de Ministerul Finanţelor, care cuprinde un set de măsuri pentru sprijinirea pregătirii pentru iarnă a localităţilor, eficientizarea utilizării resurselor bugetare existente, facilitarea plăţii facturilor restante, asigurarea continuităţii finanţării serviciilor publice esenţiale, a investiţiilor şi întărirea disciplinei cheltuielilor, pentru a preveni acumularea de noi obligaţii de plată fără acoperire bugetară.

Pachetul răspunde unor probleme concrete identificate la nivelul administraţiei centrale şi locale: facturi restante pentru lucrări executate, fonduri rezervate care nu pot fi utilizate în ritmul necesar, dificultăţi de finanţare a termoficării în sezonul rece şi termene care trebuie adaptate pentru finalizarea operaţiunilor de plată aferente PNRR.

Proiectul include şi preluarea unor investiţii spitaliceşti în Programul Sănătate 2021-2027, deblocarea primelor de cariera didactică şi extinderea metodelor de valorificare a bunurilor intrate în proprietatea privata a statului, precum şi eliminarea, de la 1 noiembrie 2026, a taxei logistice pentru coletele extracomunitare, înlocuită de noile taxe europene aplicabile aceloraşi fluxuri”, notează sursa citată.

Potrivit Ministerului, măsurile sunt adoptate într-un context în care România trebuie sa gestioneze simultan presiuni importante asupra cheltuielilor publice, obligaţii de plata acumulate şi necesitatea continuării investiţiilor, cu respectarea ţintei de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru anul 2026.

„Această ordonanţă răspunde la trei urgenţe concrete. Prima: nicio localitate nu trebuie să intre în iarnă fără soluţii de finanţare pentru energia termică – deschidem accesul la împrumuturi bancare garantate de autorităţile locale, iar pentru cele fără acces la credit, la împrumuturi rambursabile din veniturile din privatizare, fără subvenţii noi de la buget. A doua: închiderea PNRR nu trebuie să blocheze plăţile – prelungim termenele de verificare şi plată a cererilor de transfer şi evidenţiem distinct, în buget, sumele necesare finalizării proiectelor, astfel încât facturile pentru lucrările executate să fie plătite la timp, iar obligaţiile rămase să fie cunoscute şi programate corect.

A treia: eliminăm, de la 1 noiembrie, taxa logistică pentru colete (taxa Temu n.red.), odată cu intrarea în vigoare a noilor taxe europene, menţinerea unei taxe naţionale paralele ar fi însemnat o dublă impunere pe aceleaşi fluxuri, iar sumele încasate după aceasta dată se restituie integral. Gestionăm cu rigoare fiecare leu, dar rigoarea înseamnă şi ca banii să ajungă la timp acolo unde statul îi datorează”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Proiectul vizează soluţii de finanţare pentru autorităţile locale şi operatorii de termoficare care întâmpină dificultăţi în asigurarea resurselor necesare achiziţiei combustibilului pentru sezonul rece 2026-2027.

În acest sens, sunt prevăzute două mecanisme complementare, respectiv: posibilitatea autorităţilor locale de a garanta, pâna la 31 martie 2027, împrumuturi bancare contractate de operatorii de termoficare din subordine, pentru achiziţia de combustibil sau de a contracta direct împrumuturi, pâna la 31 decembrie 2026, atunci când operează serviciul; reluarea mecanismului prin care Ministerul Finanţelor poate acorda împrumuturi din venituri din privatizare, prin Trezoreria Statului, în limita unui plafon total de 300 de milioane de lei.

Solicitările pot fi depuse până la data de 31 decembrie 2026, împrumuturile pot fi contractate în anii 2026-2027, iar documentele prevăzute prin Ordin al ministrului Finanţelor se transmit electronic până la 31 decembrie 2026, inclusiv.

Finanţările vor avea caracter rambursabil, cu scadenţe între un an şi zece ani şi posibilitatea unei perioade de graţie de 12 luni la rambursarea principalului. Dobânda va rămâne fixă pe durata împrumutului, fiind calculata pe baza ROBOR la trei luni, la care se adaugă o marja de 1, 1,5 sau două puncte procentuale, în funcţie de scadenţă. Valoarea maximă care poate fi autorizată pentru o unitate administrativ-teritorială va fi de 75 de milioane de lei dacă sistemul deserveşte cel puţin 80.001 locuinţe, respectiv 25 de milioane de lei dacă deserveşte cel mult 80.000 de locuinţe.

Potrivit sursei citate, una dintre intervenţiile importante ale proiectului vizează şi corectarea mecanismului de utilizare a creditelor bugetare aprobate pentru Programul naţional de investiţii „Anghel Saligny”, în condiţiile în care există facturi transmise de beneficiari care aşteaptă plata, concomitent cu sume rezervate care nu au fost solicitate integral.

„În prezent, o parte din fondurile programului sunt rezervate beneficiarilor care şi-au asumat o cofinanţare de 20%, însă ritmul solicitărilor efective este inferior sumelor alocate iniţial. Acest mecanism a limitat posibilitatea utilizării disponibilului pentru plata altor facturi deja transmise, chiar dacă resursele se află în bugetul aprobat. Pentru remedierea situaţiei, proiectul propune ca Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei să poată diminua, începând cu luna noiembrie, sumele rezervate, proporţional cu solicitările depuse în primele 10 luni faţă de sumele estimate iniţial, în funcţie de media lunară a solicitărilor de transfer.

Obiectivul măsurii este ca fondurile disponibile să poată fi direcţionate către plăţile restante ale altor beneficiari ai programului. Creditele disponibilizate vor fi utilizate pentru transferul parţial, proporţional, al sumelor din fiecare solicitare înregistrată în platforma digitală, fără aplicarea criteriilor de prioritizare, iar sumele rezervate şi nediminuate vor putea fi solicitate cel târziu până la 10 decembrie 2026”, precizează Ministerul Finanţelor.

O altă componentă a proiectului se referă la evitarea unor blocaje administrative şi financiare în etapa de închidere a PNRR, într-un moment în care trebuie clarificate şi finalizate operaţiunile aferente proiectelor deja implementate.

În acest sens, Ministerul Finanţelor va prelungi, de la 30 octombrie până la 30 noiembrie 2026, termenul până la care coordonatorii de reforme şi investiţii pot verifica, autoriza şi plăti cererile de transfer, precum şi finaliza operaţiunile din etapa de lichidare.

„Termenul de 30 noiembrie nu se aplică sumelor individualizate în urma admiterii contestaţiilor formulate de beneficiari. Raportarea sumelor virate în conturile de venituri ale bugetului de stat se va transmite până la 15 noiembrie 2026 pentru plăţile efectuate până la 30 octombrie şi până la 10 decembrie 2026 pentru plăţile efectuate până la 30 noiembrie. În paralel, proiectul introduce evidenţierea bugetară distinctă a sumelor necesare finalizării proiectelor din PNRR şi a celor aferente proiectelor eliminate din Plan.

O evidenţă separată va fi utilizată şi pentru investiţiile finalizate care au contribuit la îndeplinirea ţintelor, dar pentru care activităţile de mentenanţă sau serviciile conexe continuă după 31 decembrie 2026. Coordonatorii vor clasifica investiţiile până la 10 noiembrie 2026, iar listele vor fi aprobate prin Ordin, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, până la 20 noiembrie. Angajamentele legale emise şi neplătite vor fi transferate la noile poziţii bugetare; creditele de angajament rezultate din diminuările de pe vechile poziţii nu vor putea fi folosite pentru cheltuieli noi”, se arată în comunicat.

De asemenea, pentru investiţiile finanţate din alte surse care contribuie la ţintele şi jaloanele PNRR, sumele vor fi evidenţiate distinct în solicitările de fonduri aferente componentei nerambursabile, respectiv raportate distinct către MIPE până la 30 noiembrie 2026 pentru componenta de împrumut.

În ceea ce priveşte Programul Sănătate, proiectele de infrastructură spitalicească publica eliminate din PNRR, aferente Componentei 12 – Sanatate, investiţia I2, vor continua dacă îndeplinesc regulile de eligibilitate şi se încadrează în alocarea financiara a programului.

„Cheltuielile eligibile efectuate înaintea preluării vor fi incluse în contractele de finanţare şi decontate prin program. Sumele finanţate iniţial de la bugetul de stat şi autorizate la rambursare vor fi virate înapoi la bugetul de stat, fără o a doua plată către beneficiari. Cheltuielile din surse proprii vor fi rambursate beneficiarilor potrivit regulilor programului. Cheltuielile care nu îndeplinesc condiţiile de eligibilitate vor rămâne cheltuieli definitive ale bugetelor din care au fost efectuate şi nu vor fi recuperate de la beneficiari, cu excepţia sumelor afectate de nereguli.

Regulile privind decontarea şi evitarea dublei finanţări se vor aplica şi proiectelor eliminate din componenta nerambursabilă a PNRR şi preluate în alte programe europene, în condiţiile proiectului. Ministerul Sănătăţii va transmite raportarea privind investiţiile eliminate din componenta nerambursabilă în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare. Pentru ceilalţi coordonatori de reforme şi investiţii, termenul este de 30 de zile, dar nu mai târziu de 30 noiembrie 2026”, prevede documentul.

Referitor la proiectul adaptării caselor de marcat la cerinţele privind codul QR, pentru mediul de afaceri, acestea aprobă prelungirea până la 31 octombrie 2027 a suspendării sancţiunilor pentru emiterea bonurilor fiscale fără anumite elemente obligatorii, inclusiv datele sub forma de cod QR. „Amânarea aplicării sancţiunilor este determinată de imposibilitatea finalizării, până la termenul actual, a tuturor etapelor tehnice şi administrative necesare implementării noilor cerinţe.

Acestea includ adaptarea legislaţiei secundare, dezvoltarea soluţiilor software, testarea şi avizarea echipamentelor şi instalarea actualizărilor la aproximativ un milion de aparate de marcat electronice fiscale. Măsura evită sancţionarea operatorilor economici pentru întârzieri care nu le pot fi imputate şi permite finalizarea procesului de adaptare tehnică, fără modificarea obiectivului de digitalizare a evidenţei fiscale”, subliniază ministerul de resort.

Proiectul abrogă, începând cu 1 noiembrie 2026, taxa logistica instituită pentru coletele cu valoare declarată de sub 150 de euro, cu locul de începere a livrării în afara Uniunii Europene. Astfel, pentru coletele predate destinatarilor până la 31 octombrie 2026 inclusiv, regulile privind stabilirea, colectarea, declararea şi virarea taxei, păstrarea evidenţelor, controlul şi sancţiunile rămân aplicabile. Pentru coletele predate începând cu 1 noiembrie 2026, taxa nu se datorează, iar sumele încasate cu acest titlu de către furnizorii de servicii poştale nu se virează la bugetul de stat şi se restituie plătitorilor în termen de 30 de zile de la data predării coletului.

Alte reglementări incluse în proiect vizează: rectificarea bugetelor operatorilor economici cu capital de stat; continuitatea sprijinului acordat în sistemul educaţional prin alimentarea, în perioada noiembrie-decembrie 2026, a cardurilor pentru primele de carieră didactică destinate personalului didactic validat sau identificat în anul şcolar/universitar 2025-2026, care ramâne în activitate în anul 2026-2027; extinderea mecanismului lucrărilor executate în regie proprie şi în beneficiul Programului Dezvoltare Durabilă şi Tranziţie Justă 2021-2027; instituirea unui mecanism prin care Administraţia Fondului pentru Mediu va deconta TVA neeligibil şi nerecuperabil aferent proiectelor vizate, în condiţiile prevăzute de proiect, pe baza unei declaraţii a beneficiarului privind caracterul nedeductibil al taxei.

Totodată, în domeniul gestionarii fondurilor europene şi al administraţiei publice centrale, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 este modificată pentru a actualiza denumirea instituţiei din Ministerul Fondurilor Europene în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi pentru a actualiza atribuţiile instituţiei la nivelul normei primare.

Actul normativ mai limitează, până la finele anului 2026, angajarea de noi cheltuieli neesenţiale, până la evaluarea de ansamblu a strategiei fiscal-bugetare pentru perioada următoare, în sensul în care ordonatorii de credite ai autorităţilor şi instituţiilor publice, centrale şi locale, nu vor mai putea încheia angajamente legale pentru categorii de cheltuieli de bunuri şi servicii, precum furnituri de birou, reparaţii curente, obiecte de inventar, cărţi şi publicaţii, consultanţă şi expertiza, pregătire profesionala, studii şi cercetări, alte cheltuieli sau transferuri către asociaţii şi fundaţii.

Rămân integral exceptate: sănătatea, învăţământul, pensiile şi asistenţa socială, hrana în penitenciare şi în unităţile de asistenţă socială, intervenţiile în situaţii de urgenţă, apărarea, ordinea publică şi securitatea naţională, deszăpezirea, activităţile culturale, administrarea datoriei publice şi obligaţiile stabilite prin lege ori prin hotărâri judecătoreşti, dar şi pregătirea şi implementarea proiectelor finanţate din programe naţionale, fonduri europene şi împrumuturi ale autorităţilor locale – inclusiv consultanţă şi studiile necesare documentaţiilor de investiţii şi cererilor de finanţare.

„Pentru situaţiile obiective, care nu pot fi amânate după 1 ianuarie 2027, rămân disponibile mecanisme de flexibilitate: note justificative aprobate de ordonatorii principali de credite, la nivel local, respectiv memorandum aprobat de Guvern, în situaţii excepţionale, temeinic justificate”, conform Finanţelor.

În acelaşi timp, se prevede că instituţiile şi autorităţile publice nu vor mai încheia, până la finele anului, angajamente legale pentru investiţii noi – cu excepţia procedurilor de achiziţie aflate în etapa de comunicare a rezultatului, a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile şi rambursabile, din Fondul de modernizare şi din Instrumentul SAFE, a situaţiilor temeinic justificate aprobate prin memorandum de Guvern şi a lucrărilor urgente asumate de ordonatorii principali ai bugetelor locale.