„În prezent, autorităţile publice locale au utilizat fonduri proprii pentru elaborarea documentaţiilor tehnice ale proiectelor, însă nu pot finaliza contractarea acestora. Motivul principal îl reprezintă imposibilitatea de a depune documentele necesare care să ateste lipsa datoriilor la bugetul local şi la bugetul de stat, precum şi imposibilitatea de a aproba angajamente bugetare fără buget aprobat. În plus, apelurile de proiecte sunt închise şi au depăşit alocările bugetare, ceea ce împiedică redeschiderea acestora”, informează un comunicat al Executivului, transmite Agerpres.
Pentru a elimina ambiguităţile juridice, ordonanţa de urgenţă introduce clarificări terminologice. Termenul „document” din Ghidul solicitantului va fi înlocuit cu „act administrativ individual”, termen consacrat de legislaţia administrativă, care defineşte clar actele juridice emise de autorităţile publice, prin care se stabilesc drepturi şi obligaţii specifice.
„Suspendarea procedurii de contractare va dura până la aprobarea bugetului de stat pe 2026 şi clarificarea alocărilor bugetare necesare. După intrarea în vigoare a bugetului, autorităţile vor putea relua contractarea proiectelor, cu o perioadă de maxim 30 de zile pentru depunerea documentelor restante. Această măsură are ca scop asigurarea unui cadru legal, financiar şi administrativ clar, prevenirea respingerii cererilor eligibile şi garantarea accesului transparent, nediscriminatoriu şi simplificat la fondurile europene nerambursabile. Neadoptarea acestei soluţii ar conduce la riscul pierderii fondurilor şi la întârzieri în implementarea investiţiilor prevăzute prin Politica de Coeziune 2021-2027”, se explică în comunicat.
De asemenea, în urma consultărilor cu Comisia Europeană, prin actul normativ se introduc verificările pe bază de eşantionare a respectării procedurilor de achiziţii publice şi a celor derulate de beneficiarii privaţi, fundamentate pe baza analizelor de risc.
„Vor fi clarificate atribuţiile instituţionale şi metodologia de eşantionare. Această reglementare asigură un cadru clar şi predictibil pentru selectarea eşantioanelor şi aplicarea proporţională a verificărilor, în funcţie de nivelul de risc, în vederea eficientizării activităţii de control. Posibilitatea realizării verificărilor pe baza unei analize de risc, stabilite prin instrucţiuni emise de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii şi avizate de coordonatorul naţional, permite adaptarea verificărilor la specificul fiecărei reforme sau investiţii, concentrarea resurselor administrative asupra cererilor cu risc ridicat, dar şi reducerea duratei medii de verificare a cererilor de transfer”, se menţionează în comunicat.
Noile reglementări contribuie la accelerarea procesului de plată către beneficiari şi la asigurarea unei utilizări mai eficiente a resurselor umane, fără afectarea funcţionării sistemului de management şi control al PNRR, precizează sursa citată.