Guvernul aprobă măsuri pentru declanşarea urgentă a lucrărilor de reabilitare a Canalului Siret-Bărăgan

Prin OUG 4/2019, obiectivul „Canal magistral Siret-Bărăgan – Etapa I” s-a declarat infrastructură principală de irigaţii de utilitate publică şi a fost inclus în Programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului 793/2016.

Astfel, au fost propuse modificarea alineatelor (8) şi (9) ale articolului 13 din OUG nr.82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare.

„Scopul măsurii – completarea schemei de conducere a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare cu un post de director general adjunct, care să permită eficientizarea actului de management la nivelul Agenţiei pentru a se asigura reducerea timpului de punere în practică a deciziilor, complexitatea şi volumul activităţilor care vizează realizarea obiectivului de investiţie Canal magistral Siret-Bărăgan – Etapa I”, se arată în comunicat.

De asemenea, ordonanţa completează articolul III din Legea nr. 269/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, cu un nou alineat prin care perioada de alocare a sumelor aferente Programului Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii se prelungeşte până în anul 2023.

Scopul acestei măsuri vizează asigurarea resursei financiare pe întreaga durată de proiectare, execuţie şi punere în funcţiune a obiectivului de investiţie Canal Siret-Bărăgan- Etapa I, inclus în cadrul Programului Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România, prin extinderea aplicării Programului până în anul 2023, inclusiv.

Prin completarea art. 6 din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004 se urmăreşte satisfacerea solicitărilor de apă pentru viitorii beneficiarii existenţi în arealul Canalului magistral Siret – Bărăgan Etapa I, prin acordarea posibilităţii de a se constitui în organizaţii de îmbunătăţiri funciare pe teritorii pe care statul, prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, urmează să realizeze noi amenajări de irigaţii sau să extindă infrastructura de irigaţii.

„Prin aceste modificări se aşteaptă eficientizarea actului de management instituţional la nivelul ANIF, finalizarea lucrărilor la obiectivul „Canal magistral Siret-Bărăgan-Etapa I”, prin asigurarea resurselor financiare necesare până în anul 2023, înfiinţarea organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare pe terenuri situate pe teritoriile pe care statul urmează să construiască amenajări noi de irigaţii din arealul Canalului magistral Siret – Bărăgan Etapa I”, se menţionează în comunicat.

Avantajele Canalului Siret – Bărăgan, potrivit autorităţilor:

– asigură „fără pompare”, aducţiune gravitaţională, din lacurile de acumulare existente, apa necesară pentru irigarea suprafeţelor amplasate pe malul stâng (cca. 80% din suprafaţă);

– consumul de energie electrică necesară este de cca. 2 – 4 ori mai mic decât cel utilizat la suprafeţele amenajate deja în zonă;

– în anii cu precipitaţii, pe lângă cele 600.000 ha, se mai pot iriga suplimentar încă 200.000 ha care în prezent folosesc apa adusă prin pompare din Dunăre. Prin renunţarea la pompări se va putea realiza o economie de energie electrică de 35 milioane kWh/an, respectiv o economie a cheltuielilor anuale de circa 1,75 mil. €;

– reducerea pericolului de inundaţii prin controlul apelor de suprafaţă, din precipitaţii, interceptate de lucrările canalului. Sunt prevăzute sisteme de drenaj şi desecare ce debuşează în văile ce intersectează canalul.

Canalul Siret – Bărăgan are priză pe râul Siret în acumularea Călimăneşti şi debuşare în acumularea Dridu, urmând traseul din imaginile anexate.