Guvernul ar putea aproba în luna iunie Master Planul General de Transport

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Master Planul General de Transport este prioritatea legislativă a mandatului meu ca ministru. Este un document început cu ceva vreme în urmă şi care a încercat să compenseze acea lipsă de strategie şi viziune pe care România a experimentat-o în ultima perioadă şi cred eu că aceasta a fost una dintre cauzele stării infrastructurii în acest moment. Nu am ştiut în ce direcţie să mergem. Nu am ştiut să fim consecvenţi cu acele programe pe termen scurt care au fost elaborate la un moment dat şi am schimbat mereu direcţia confundând obiectivele pe termen scurt şi cele pe termen lung’, a susţinut Costescu.

El a arătat că problemele cele mai mari sunt în cazul infrastructurii rutiere, pe dezvoltarea căreia se va baza Master Planul.

‘În luna în care intrăm suntem în măsură să aprobăm acest document şi acesta va fi o garanţie pentru dezvoltarea echilibrată a infrastructurii româneşti. Cea mai mare parte din acest Master Plan este dedicată infrastructurii rutiere şi este normal, pentru că aici avem diferenţele cele mai mari faţă de colegii noştri din Uniunea Europeană şi din acest motiv ne vom concentra o mare parte din resursele alocate către acest sector’, a adăugat ministrul.

Potrivit acestuia, Master Planul îşi propune să statueze un venit constant de 2% din PIB pentru investiţii în infrastructura de transport.

‘Această limită nu a mai fost până acum solicitată. În momentul în care vom securiza această valoare prin lege vom fi siguri că acele proiecte analizate, prioritizate, care ne leagă la Europa şi care ne ajută să ne dezvoltăm echilibrat, acele proiecte vor fi şi ele la rândul lor securizate. 2% era un obiectiv pe care puteam să îl atingem destul de uşor, urmând ca apoi să adaptăm acea parte a Master Planului considerată varianta de bază’, a arătat Costescu.

Potrivit acestuia, până la orizontul 2020 există proiecte de 13,2 miliarde de euro, pentru care sumele sunt deja asigurate.

‘Avem însă şi un pachet doi, pentru că nu putem să mergem cu această viteză redusă. România are arierate mari şi atunci a fost definit acest pachet doi de încă 8 miliarde de euro pe care avem capacitatea să le facem în cazul în care reuşim să atragem şi finanţarea. Pentru aceste proiecte s-a dorit activarea clauzei de reformă structurală, adică se solicită o derogare de la Comisia Europeană pentru a ne permite un 0,5% (din PIB – n.r.) suplimentar din deficitul bugetar de unde urma să finanţăm aceste proiecte’, a mai precizat şeful de la Transporturi.

Costescu a adăugat că majorările salariale şi măsurile de relaxare fiscală aprobate la finele anului trecut au privat infrastructura de aceste sume de bani, astfel că Ministerul are variante alternative.

‘Ne propunem variante alternative, iar una dintre ele este de a împinge acest pachet în perioada în care bugetul îşi va reveni, vor trece efectele acelor majorări le spun eu populiste. Am solicitat din acest punct de vedere prin Master Plan un surplus de 0,85% (din PIB – n.r.) pentru acest pachet doi’, a mai susţinut oficialul de la Transporturi.

El a completat că alte surse de finanţare ar putea fi Fondul de Mediu, dar şi banii proveniţi din încasarea rovinietelor, pentru a se crea o stabilitate financiară multianuală pentru planul de infrastructură.

‘Aş vrea să asigur acestei legi a Master Planului stabilitate şi de la un an la altul. Acest lucru ar fi putut fi făcut printr-un buget multianual. Ne-am concentrat împreună cu colegii pe identificarea unor surse care să vină în mod automat să ne ajute să dezvoltăm aceste proiecte fără a mai depinde de decizia politică. Una dintre aceste surse este Fondul de Mediu, poate să fie încasarea din rovinietă şi alte surse de acest gen’, a menţionat ministrul Transporturilor.