Guvernul coboară ţintele de creştere PIB şi anticipează majorarea drastică a deficitului comercial

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ţintele de creştere economică au fost revizuite prin noul Program de convergenţă aprobat, miercuri, de Guvern, comparativ cu programul aprobat anul trecut, când creşterea economică depăşea patru procente.
Programul de convergenţă al României este revizuit anual şi transmis la Bruxelles după aprobarea de către Guvern.

Noul program de convergenţă pentru următorii ani, obţinut de MEDIAFAX, prevede ţinte mai mici ale avansului PIB, care nu mai ating cifra de patru procente, ca în precedenta prognoză.

„Având în vedere pierderea de viteză a potenţialului de creştere economică, pe termen mediu, respectiv perioada 2013-2015, scenariul de prognoză prevede accelerarea creşterii economice cu ritmuri între 3-4%, mai reduse decât în varianta precedentă a Programului de Convergenţă. Scenariul se bazează pe îmbunătăţirea activităţii în toate sectoarele economiei, în special în ramurile industriale cu potenţial ridicat de export, precum şi în sectorul construcţiilor care poate fructifica necesarul de infrastructură existent în toate domeniile”, se arată în document.

Astfel, pentru anul viitor, creşterea economică este estimată la 3,1% faţă de 4,5% în vechiul program, în timp ce pentru 2014 este prognozat un avans PIB de 3,6% comparativ cu 4,7% anticipat în urmă cu un an.
Pentru 2015, estimarea Guvernului este pentru o creştere economică de 3,9%.

Pentru acest an, ţinta a fost deja revizuită, de la 4% la 1,7%.
„Cererea internă va fi motorul acestei evoluţii, cu ritmuri de creştere a formării brute de capital fix de peste 7%, până la 7,8% în 2015. În timp ce cheltuielile consumului privat se vor majora cu ritmuri în jur de 3,5%, în condiţiile creşterii veniturilor disponibile şi a încrederii în climatul economic, cheltuielile cu consumul guvernamental vor înregistra dinamici pozitive, care vor asigura totuşi reducerea ponderii lor în produsul intern brut şi îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor bugetare”, apreciază Guvernul.

În acelaşi timp, exporturile şi importurile de bunuri şi servicii se vor menţine la niveluri ridicate, exportul net înregistrând contribuţii negative la creşterea reală a produsului intern brut.

„După ce în anul 2011 ritmul de creştere al exporturilor a fost net superior celui aferent importurilor, pentru 2012 se estimează o încetinire a ritmului de creştere al exporturilor până la 7,4% şi al importurilor, dar într-o mai mică măsură, până la 11,1%, conducând astfel la majorarea considerabilă a deficitului comercial şi implicit a deficitului de cont curent”, se arată în document.

Luând în considerare evoluţia economiei mondiale, pentru perioada 2013-2015 sunt estimate creşteri medii anuale ale exporturilor de bunuri cu 11,2% şi de importuri cu 11,8%.

Nivelul deficitului de cont curent se va menţine la o valoare cuprinsă între 7,8-8,7 miliarde euro, cu o pondere a acestuia în PIB de 5,2% în 2013 şi 5% 2015, acoperit aproape în întregime prin surse autonome negeneratoare de dobândă pe întreaga perioadă.

Ponderea deficitului extern în PIB, luând în calcul şi contul de capital, se va diminua de la 5,0% la 4,7% în perioada 2013-2015, în condiţiile creşterii contribuţiei contului de capital. Pentru perioada 2013-2015 se prognozează ca valoarea investiţiilor străine să se majoreze de la 3,5 miliarde euro la 4,6 miliarde euro.

Pentru perioada 2013-2015, Guvernul apreciază că tendinţa de reducere a inflaţiei va continua, manifestându-se atât la nivelul inflaţiei anuale, cât şi ca medie anuală. Estimările au luat însă în calcul ani agricoli normali şi o volatilitate redusă pentru preţul internaţional al petrolului.

„Un alt mijloc eficient de ancorare a anticipaţiilor inflaţioniste va fi revenirea tendinţei de apreciere în termeni reali a monedei naţionale în raport cu euro. Acest fapt este posibil dacă se are în vedere perspectiva unei creşteri mai accelerate de productivitate în economia românească, faţă de principalii săi parteneri externi. Impactul cursului de schimb va fi unul modest, manifestat în sensul susţinerii procesului de dezinflaţie. Astfel, s-a luat în calcul o apreciere nominală uşoară a leului faţă de moneda europeană”, sunt calculele Guvernului.

Autorităţile se aşteaptă în acelaşi timp ca reducerea graduală a majorării de accize, promovarea unei politici salariale prudente şi continuarea reformelor structurale să menţină procesul de dezinflaţie pe o traiectorie sustenabilă. Astfel, rata inflaţiei urmează să scadă până la nivelul de 2,3% în 2015, cu o medie anuală de 2,5%.