Guvernul confirmă numele de Cartierul pentru Justiţie pentru proiectul din bulevardul Unirii

Proiectul unui Cartier al Justiției pe terenul Esplanada datează încă din decembrie 2014, când ministrul Justiției al perioadei, Robert Cazanciuc, anunța că vrea să grupeze Curtea de Apel București, Judecătoriile Sectoarelor 2 și 5, Parchetul de pe lângă Tribunalul București, Consiliul Superior al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri, Institutul Național al Magistraturii, Inspecția Judiciară pe două hectare din terenul de pe bulevardul Unirii. Valoarea proiectului a fost estimată la două sute de milioane de dolari.

În aprilie 2019, ministerul Justiţiei negocia cu Banca Mon­dială două acorduri de împrumut care ar ur­ma să finanţeze dezvoltarea Cartierului Jus­tiţiei pe terenul de peste zece hectare. Proiectarea şi construcţia efectivă a clă­dirilor care ar urma să facă parte din acest car­tier necesită un împrumut total de 220 milioane euro, dar costul întregului proiect s-ar putea cifra la un miliard de euro.

Proiectul de un miliard de euro din 2007

Anterior, în 2007, TriGranit Development România, anunța că intenționează să dezvolte pe această locație proiectul imobiliar Esplanadă, evaluat la un miliard de euro. Proiectul a fost blocat din cauză că aproximativ jumătate din terenul de peste zece hectare a fost revendicat de foștii proprietari. 

Inițial, lucrările erau prevăzute să înceapă în 2007, pentru derularea investiției autoritățile încheind încă din 2006 un memorandum de colaborare cu reprezentanții dezvoltatorului.

Proiectul urmă să fie dezvoltat pe un teren de 10,7 hectare și să aibă o suprafața totală construită de 800.000 metri pătrați. Investiția ar fi inclus clădiri de birouri, comerciale, hoteliere, rezidențiale și cu destinație socială și culturală.

Statul român, care deține o parte din teren, ar fi urmat să beneficieze, după realizarea primei faze a proiectului, de o clădire în valoare de peste 40 de milioane de euro destinată activităților culturale, spații de birouri pentru instituții ale statului de circa 12.000 de metri pătrați, precum și parcări subterane publice.

Întregul ansamblu ar fi trebuit să revină statului după 49 de ani, când expiră parteneriatul cu dezvoltatorul proiectului.