Guvernul de la Berna îi sfătuiește pe cetățeni să evite decizii care pot izola țara

Dacă măsura va fi adoptată la referendumul constrângător de pe 17 mai, în ceea ce este numit ‘momentul Brexit’ al Elveţiei, ţara riscă să-şi piardă accesul privilegiat la piaţa unică europeană, vitală pentru economia sa bazată pe exporturi.

Totodată, ar putea arunca Elveţia în afara sistemului Schengen şi din Acordul de la Dublin în materie de azil, au subliniat guvernanţii într-un comunicat.

‘Aceasta ar avea consecinţe dureroase, în primul rând pentru securitatea şi problemele legate de azil, dar şi pentru traficul la frontieră şi libertatea de circulaţie’, afirmă guvernul.

Referendumul reflectă neliniştea elveţienilor faţă de afluxul de străini. Aceştia, în număr de 2,1 milioane, au ajuns să formeze aproape un sfert din populaţia totală de 8,5 milioane. Imigraţia a contribuit la o creştere netă de populaţie de 55.000 de persoane anul trecut.

Şefii de companii spun că au nevoie de lucrători străini calificaţi, iar impunerea de restricţii cetăţenilor UE ar încălca acordul privind libera circulaţie.

O ‘clauză ghilotină’ înseamnă că încetarea libertăţii de circulaţie ar sabota alţi piloni dintr-o reţea de 120 de acorduri bilaterale, în domenii precum recunoaşterea reciprocă a standardelor industriale, achiziţii publice, agricultură, cercetare, transporturi terestre şi aeriene.

Partidul Poporului – eurosceptic, cel mai mare din parlament şi cu doi miniştri în cabinetul de şapte – luptă de multă vreme pentru a prelua controlul naţional asupra imigraţiei.

Propunerea sa ar acorda un an pentru a se negocia încetarea liberei circulaţii a persoanelor, dar şansele ca aceasta să se întâmple sunt practic nule având în vedere poziţia inflexibilă a UE în privinţa unuia din principiile sale fundamentale.

Contracararea campaniei pentru referendum este o prioritate pentru guvernul de la Berna, care încearcă să pună relaţiile cu UE pe noi baze.

Bruxellesul vrea ca Elveţia să accepte un nou tratat prin care Berna ar trebuie să adopte sistematic regulile pieţei comune şi care ar crea o platformă mai eficientă de rezolvare a disputelor.

La rândul său, guvernul elveţian amână de mai multe luni o decizie, în timp ce încearcă să construiască un consens, o atitudine care irită Bruxellesul şi a declanşat o dispută privind tranzacţiile bursiere transfrontaliere.

Tratatul pare sortit eşecului pe fondul opoziţiei care se întinde de la centru-stânga, în mod normal proeuropean, la extrema dreaptă anti-UE. Potrivit criticilor, pactul încalcă suveranitatea Elveţiei într-o asemenea măsură, încât nu va fi votat niciodată în parlament sau la un referendum.