Guvernul discută cu băncile şi BNR despre cum ar trebui modificată legea clauzelor abuzive

Ministerul Justiţiei, Banca Naţională a României (BNR) şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB) au avut o nouă întlnire de lucru pe tema modificării legii 193/2000 privind clauzele abuzive din contracte. Bancherii au cerut o nouă amânare pentru intrarea în vigoare a unor modificări la acestă lege, potrivit unor surse apropiate discuţiilor. Deja, aceştia au obţinut o amânare în luna februarie pentru 1 iulie, dată de la care, teoretic, un proces în instanţă ar putea duce la eliminarea tuturor clauzelor abuzive din contracte.

În acest moment, legea 193/2000 este o implementare incompletă a unei directive europene, care obligă, printre altele, ca o clauză declarată abuzivă de către instanţă să fie eliminată din toate contractele încheiate între acel profesionist şi consumatori.

Ministerul Justiţiei a vrut să implementeze prevederile directivei prin încorporarea a două noi articole (art. 12 şi art. 13) în legea 193/2000 care să permită instanţelor să oprească abuzurile profesioniştilor împotriva consumatorilor, fără să fie nevoie ca toţi consumatorii să intenteze procese separate sau de grup pentru a cere eliminarea unor clauze.

De asemenea, legiuitorul român a vrut să dea şi asociaţiilor de consumatori puterea de a intenta astfel de procese, asemenea Autorităţii Naţionale de Protecţie a Consumatorilor.

Aceste modificări ar fi trebuit să intre în vigoare odată cu noul Cod de procedură civilă, la 15 februarie 2013, însă implementarea articolelor meníonate a fost amânată pentru 1 iulie prin ordonanţă de urgenţă a guvernului, ca urmare a cerinţelor bancherilor.

Sectorul bancar a fost singurul care a reacţionat la această modificare, temându-se că eliminarea unor clauze din contracte – în special cele care definesc diferite comisioane şi modul de calcul al dobânzii – le-ar putea aduce pierderi de peste 600 de milioane de euro pe an – un impact mai mare decât l-ar fi avut OUG 50/2010, dacă legea nu ar fi fost modificată fundamental.

BNR şi Fondul Monetar Internaţional au cerut un studiu de impact, pentru a vedea cum ar fi afectate bilanţurile băncilor, în cazul în care ar trebui să elimine clauze contestate de o parte dintre clienţi.

Băncile au trimis simulările către BNR, însă rezultatele nu au fost împărtăşite şi cu guvernul la ultima întâlnire. Guvernatorul Mugur Isărescu declara recent că BNR este într-un proces de evaluare şi că „lucrurile şi cuvinele trebuie cântărite bine”.

Banca centrală a luat partea băncilor comerciale. Într-o conferinţă desfăşurată la BNR la începutul lunii martie, la care au participat bancheri şi avocaţii acestora, Viceguvernatorul Bogdan Olteanu declara că aceste procese ar trebui să ajungă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum au insistat şi băncile comerciale.

Sistemul propus de BNR şi de bancheri ar trebui implementat printr-o derogare de la actuala lege, care arată că procesele se judecă după sistemul tur-retur, cu fondul la Tribunal şi apelul la Curţile de apel.

Bancherii cer, de asemenea, ca doar statul să poată iniţia astfel de acţiuni, prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, nu şi asociaţiile de consumatori.

În ultimii ani, legea 193/2000 a servit ca suport juridic pentru un număr mare de procese între bănci şi clienţi. Cele mai multe procese au fost câştigate de clienţi, însă băncile au ridicat în faţa celor de la guvern problema tratamentului legii faţă de cele pe care le-au câştigat şi în care instanţa a considerat ca nu fiind abuzive unele clauze dintr-un contract.