Pachetul prevede alocarea a 1.200 miliarde de yeni (9,96 miliarde de dolari) pentru stimularea cheltuielilor consumatorilor, precum şi pentru sprijinirea companiilor mici şi mijlocii, în timp ce 600 miliarde de yeni (4,98 miliarde de dolari) vor fi destinaţi revitalizării comunităţilor locale, iar 1.700 miliarde de yeni (14,11 miliarde de dolari) prevenirii dezastrelor şi reconstrucţiei zonelor din nord-estul Japoniei devastate de cutremurul şi tsunamiul din luna martie 2011.
Acest pachet a fost dezvăluit la două săptămâni după victoria în alegeri a coaliţiei condusă de premierul Shinzo Abe, care i-a dat acestuia un nou mandat de a continua măsurile de stimulare cunoscute popular sub denumirea de "Abenomics". Guvernul de la Tokyo estimează că aceste stimulente vor creşte Produsul Intern Brut cu 0,7%.
Având în vedere, însă, situaţia negativă în care se află finanţele publice, Guvernul nipon va evita să emită noi obligaţiuni şi va finanţa acest pachet cu banii nefolosiţi din precedentele bugete, precum şi prin veniturile din taxe care au depăşit prognozele aflate la baza bugetului.
'Este mai bine decât nimic, dar nu cred că stimulentele vor avea un impact semnificativ asupra impulsionării economiei', a declarat Masaki Kuwahara, economist şef la Nomura Securities.
Potrivit acestuia, este puţin probabil ca stimulentele să majoreze cheltuielile de consum, cel mai probabil urmând să aducă un aport de doar 0,2% la PIB.
Shinzo Abe are o sarcină dificilă, deoarece trebuie să realizeze un echilibru între necesitatea de a stimula economia şi nevoia de a reduce datoria publică, în cazul Japoniei de două ori mai mare decât PIB-ul, cel mai ridicat procentaj din rândul ţărilor dezvoltate.
Economia japoneză, a treia mare economie a lumii, a intrat în recesiune după o contracţie anuală de 1,9% în perioada iulie - septembrie 2014 şi un recul de 6,7% în perioada aprilie - iunie 2014.
