Dîncu: Lucrăm la descentralizare şi regionalizare. Vom lansa o strategie pentru dezvoltarea oraşelor în următorii 20 de ani

REGIONALIZARE ROMANIA  - Vicepremierul Vasile Dîncu a declarat, duminică, pentru Agerpres, că Guvernul lucrează în prezent pe două teme foarte importante - descentralizarea şi regionalizarea României.
Economica.net - Dum, 17 apr. 2016, 14:17
Dîncu: Lucrăm la descentralizare şi regionalizare. Vom lansa o strategie pentru dezvoltarea oraşelor în următorii 20 de ani

”Noi am început un proiect mai abundent pe ceea ce înseamnă reforma funcţiei publice, pe primele componente ale reformei administraţiei. Adică, simplificarea administrativă, definirea foarte clară a responsabilităţilor în administraţie, modul de intrare în sistem, modul de formare. Era o datorie mai veche a noastră. (…) În viitor, începând din luna mai, vom lucra pe două teme care sunt foarte importante: o temă a descentralizării şi cea a regionalizării”, a menţionat Vasile Dîncu.

El a adăugat că sunt în curs de derulare o serie de studii de impact privind cele două teme. Şi premierul Dacian Cioloş a anunţat recent că dezbaterea despre regionalizarea României va fi relansată.

”Vom lansa în scurt timp o strategie de dezvoltare teritorială, o strategie tehnică, în care definim modul în care se dezvoltă oraşele, cum se va dezvolta infrastructura în următorii 10 – 20 de ani. Pe lângă aceasta, am început şi descentralizarea administrativă (…). Lucrăm în acest moment la reconstrucţia unei administraţii mult mai apropiate de cetăţean. Am început inventarul unor elemente de infrastructură pe care le au mai ales autorităţile centrale, ministerele, ca să vedem ce trebuie descentralizat. În acest moment, lucrăm la câteva studii de impact privind modul în care se va descentraliza administraţia centrală spre administraţia locală şi, în funcţie de asta, o să vedem şi ce putem să construim în anul acesta – fiind un timp foarte scurt – pe o reorganizare administrativă”, a completat vicepremierul.

Potrivit acestuia, sunt luate în calcul mai multe variante de regionalizare.

”Noi am moştenit nişte studii făcute de profesori universitari, chiar de mine, când nu mă ocupam deloc de administraţie. Sunt mai multe variante, era o variantă de opt, mai sunt nişte variante cu 12 sau altele. Vom vedea, în funcţie de studiile de impact, care este varianta care poate fi luată în calcul. (…) Deocamdată lucrăm la fundamentele descentralizării, care sunt şi baza pentru ceea ce numim noi regionalizare. Poate că acest concept de regionalizare a speriat foarte multă lume şi ar trebui mult mai bine elaborat. (…) O să arătăm care sunt avantajele descentralizării şi introducerii unui nou inel în administraţie, cel regional. Există foarte multe avantaje. Nu înseamnă în niciun caz ruperea României, federalizarea sau alte lucruri. E un element care trebuie să intre în calcul atunci când ne gândim la o mai bună planificare a dezvoltării”, a subliniat Dîncu.

El şi-a exprimat speranţa că şi viitorii guvernanţi vor înţelege faptul că România are nevoie de descentralizare şi de regionalizare.

”E nevoie de o nouă logică şi de o nouă filosofie în ceea ce priveşte dezvoltarea României şi aş putea să spun că România se poate dezvolta prin propriile mijloace. Avem, în acest moment, şi resurse, avem în acest moment şi oameni, tot mai mulţi tineri care vin şcoliţi din străinătate, ne lipseşte însă organizarea. Sperăm că vom putea anul acesta să creăm câteva linii strategice care în anii viitori să fie valorificate de clasa politică, de cei care vor conduce după ce va pleca Guvernul nostru, şi să fie transformate în planuri de acţiune. Noi vom lăsa oricum o documentaţie foarte importantă, o legislaţie pregătită pentru a face o modernizare a administraţiei, pentru a moderniza statul. Sunt sigur însă că ceea ce se va întâmpla va ţine şi de voinţa pe care oamenii şi-o vor exprima în anii care vin. Sperăm ca alegerile din toamnă să poată da un suflu nou în dezvoltarea României, să fie oameni care să accepte că România are nevoie de o modernizare a administraţiei, că are nevoie de descentralizare şi de regionalizare”, a arătat Vasile Dîncu.

Citeşte şi Cioloş despre regionalizare: Consiliile judeţene ar putea dispărea. Judeţele s-ar putea contopi în regiuni

Care sunt regiunile României – situaţia actuală

Planurile actuale privind regionalizarea suprapun hărţii actuale administrative cele opt regiuni de dezvoltare, create în 1998 pentru coordonarea necesară aderării României la Uniunea Europeană.

Procesul de regionalizare se derulează în strînsă legătură cu descentralizarea administrativă şi financiară.

 

Citeşte şi Regionalizarea României, proiectul abandonat: La Bucureşti e ca la Berlin, Moldova e lanterna roşie a Europei

Ce s-a întâmplat până acum

Decembrie 2012 – includerea proiectului în Programul de Guvernare 2013-2016

Februarie 2013 – aprobarea în Guvern a Memorandumului privind adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare în România

Februarie-martie 2013 – crearea structurilor de lucru (CONREG, CTIRD), prevăzute în Memorandum, primele întâlniri

Aprilie 2013 – iniţierea primelor dezbateri, întâlniri de lucru cu experţi străini şi cu reprezentanţii administraţiei publice locale

Mai 2013 – întâlnire de lucru cu reprezentanții administrației publice locale privind descentralizarea

Mai-iunie 2013 – primele dezbateri în plan local au fost organizate la Iași, Craiova și Timisoara.

După care nu s-a mai întâmplat nimic până în ziua de azi.

Care sunt paşii către regionalizare

Analiza necesară organizării şi funcţionării regiunilor administrativ-teritoriale
Analiza proiectelor de modificare a actelor normative care vizează transferul de competenţe către administraţia publică de la nivel local, judeţean şi regional
Elaborarea pachetului legislativ necesar pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor administraţiei publice regionale.
– Organizarea de întâlniri-dezbateri libere, în fiecare regiune, cu participarea mediului academic, a societăţii civile, a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale etc., precum şi a reprezentanţilor Guvernului.
– Organizarea unor întâlniri-dezbateri finale în Bucureşti, cu participarea mediului academic, a societăţii civile, a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, a partidelor politice parlamentare şi neparlamentare etc., precum şi a reprezentanţilor Guvernului.
– Definitivarea pachetului de acte normative privind descentralizarea şi regionalizarea.
– Adoptarea de către Parlament a legii pentru revizuirea Constituţiei.
– Desfăşurarea referendumului.
– Validarea rezultatelor referendumului de către Curtea Constituţională a României.
– Intrarea în vigoare a Constituţiei revizuite, la data publicării în Monitorul Oficial a Hotărârii de validare a referendumului.
– Promovarea şi aprobarea pachetului de acte normative privind descentralizarea şi regionalizarea în Guvern, imediat după data intrării în vigoare a Constituţiei revizuite.
– Organizarea de alegeri pentru autorităţile publice regionale.

Ce cred românii despre regionalizare

Mai mult de jumatate dintre persoanele intervievate în cazul unui studiu, realizat de Institutul Român pentru Evaluare si Strategii (IRES), considera ca prin regionalizare s-ar îmbunatati modul de gestionare a treburilor publice ale tarii si ca regionalizarea ar fi mai degraba un lucru bun pentru ei.

Şi preşedintele Klaus Iohannis a promis reluarea unei discuţii serioase legate de regionalizare, sugerând că actuala hartă administrativă a României trebuie schimbată. Crede că doar aşa se pot reduce diferenţele mari de dezvoltare dintre zonele României. Ultimele date pe regiuni arată că Bucureştiul parcă face parte din altă ţară, având un PIB pe cap de locuitor aproape de al Berlinului. Banatul dovedeşte că e „fruncea” restului ţării, în timp ce Moldova este aproape cea mai săracă regiune din UE.

Potrivit studiului realizat de IRES, mai mult de jumatate dintre persoanele intervievate considera ca prin regionalizare s-ar îmbunatati atragerea de fonduri europene si cooperarea cu alte comunitati din tara si Uniunea Europeana.

De asemenea, calitatea serviciilor publice, crearea de locuri de munca, finantarea proiectelor de infrastructura, nivelul de trai si drumul parcurs de cetatean pentru rezolvarea unor probleme s-ar îmbunatati, în opinia a mai mult de patru din zece respondenti. În plus, peste 30% dintre intervievati cred ca reducerea birocratiei si resursele bugetare la nivel local s-ar îmbunatati în urma regionalizarii.

Aproape jumatate dintre intervievati (46%) considera ca cetatenii sunt cei care ar trebui sa ia decizia privind cea mai buna forma de regionalizare, 17% dintre participantii la studiu cred ca presedintele tarii este cel care ar trebui sa ia aceasta decizie. De asemenea, 12% cred ca Parlamentul ar fi cel care ar trebui sa decida forma de regionalizare cea mai buna.

Desfiintarea judetelor în cadrul regionalizarii este privita ca fiind o optiune proasta sau foarte proasta de 54% dintre cei care au participat la studiu, doar 37% considerând ca aceasta ar fi o decizie buna sau foarte buna. Un procent semnificativ din respondenti, si anume 67%, considera ca atributiile pe care institutia prefectului le are ar trebui diminuate în cazul regionalizarii, iar aproximativ o cincime dintre cei care au fost intervievati cred ca aceasta institutie ar trebui desfiintata.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Rusia înregistrează un nou record de infectări și decese cauzate de COVID-19
Rusia înregistrează un nou record de infectări și decese cauzate de COVID-19
Rusia a înregistrat sâmbătă un nou record de decese şi de contaminări asociate COVID-19, pentru a treia zi consecutiv, ...
Război financiar în România. Miză uriașă pentru banii a șase milioane de români – Revista Capital
Război financiar în România. Miză uriașă pentru banii a șase milioane de români – Revista Capital
Un război financiar cu o miză uriașă se poartă în aceste zile în România, după ce Ben Madadi, care deține în prezent ...
Rusia ar putea să întrerupă furnizarea de gaze naturale către Republica Moldova după 1 noiembrie
Rusia ar putea să întrerupă furnizarea de gaze naturale către Republica Moldova după 1 noiembrie
Discuţiile dintre Republica Moldova şi Rusia rămân divergente asupra preţului şi altor detalii ale unui nou acord de ...