Guvernul maghiar a lansat o nouă consultare națională prin care-i întreabă pe unguri ce măsuri să adopte referitor la migrație, ajutarea Kievului și importul de cereale din Ucraina

„Bruxellesul doreşte să creeze ghetouri de migranţi în Ungaria. Voi ce credeţi?”, este una din cele 11 întrebări ale chestionarului publicat pe pagina de Facebook a Guvernului de la Budapesta.

Pe lângă problema migranţilor, consultarea abordează războiul din Ucraina şi sprijinul financiar şi militar pe care UE îl oferă acestei ţări. „Bruxellesul vrea să dea mai mulţi bani şi mai multe arme Ucrainei” şi „Bruxellesul vrea ca Ucraina să se alăture UE”, sunt alte două puncte din chestionarul asupra căruia Orban cere părerea compatrioţilor săi.

Acestora li se solicită, tot referitor la Ucraina, respectiv la deschiderea totală a pieţei europene pentru cerealele ucrainene cerută de Bruxelles şi refuzată de Budapesta, să aleagă între „susţinerea prin toate mijloacele a agricultorilor ungari” sau „deschiderea pieţei noastre pentru cerealele ucrainene modificate genetic”.

Alte puncte din acelaşi chestionar sugerează că Bruxellesul a sprijinit financiar mişcarea islamistă palestiniană Hamas şi a sprijinit de asemenea opoziţia ungară, împreună cu „diverse organizaţii străine”, susţinere în urma căreia opoziţia ungară ar fi beneficiat de „miliarde de euro” din partea sponsorilor externi pe care Orban îi acuză că se amestecă în politica internă a Ungariei pentru a-l înlătura de la putere.

Prin urmare, chestionarul cere populaţiei să se pronunţe asupra unei legislaţii mai stricte, un proiect de lege pentru crearea unui oficiu care să investigheze activităţile ce ameninţă suveranitatea naţională a Ungariei, cum ar fi, de exemplu, finanţările externe destinate partidelor politice, fiind deja în dezbatere.

Cetăţenii ungari doritori să răspundă la acest chestionar îl pot expedia prin poştă până pe 10 ianuarie sau pot răspunde online.

Viktor Orban a mai recurs la astfel de consultări, care nu au nicio valoare legală, dar despre care el afirmă că are nevoie pentru a putea „rezista” în lupta cu Bruxellesul, care-l acuză de încălcarea statului de drept prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, respingerea migranţilor ilegali, controlul asupra presei, justiţiei şi achiziţiilor publice sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) asupra dreptului naţional. Pentru toate acestea, Comisia Europeană a blocat accesul Ungariei la fondurile de coeziune şi la cele din planul european de relansare post-pandemie.

Într-un discurs susţinut vineri, premierul ungar a spus că Ungaria este nevoită să poarte în interiorul UE lupte care nu ajută dezvoltarea sa economică şi se aşteaptă în lunile următoare la dispute majore în cadrul UE, „al căror rezultat va determina marja de manevră a Ungariei în următoarele decenii”.

Una dintre acestea, a detaliat el, priveşte încercarea statelor mari vest-europene de a impune luarea deciziilor în cadrul UE doar prin majoritate calificată şi renunţarea la regula unanimităţii. Această regulă este „garanţia ultimă pentru protejarea intereselor naţionale”, aşadar este „exclus” ca Ungaria să sprijine vreo revizuire a tratatelor europene în sensul renunţării la regula unanimităţii, a asigurat Orban.

El a deplâns astfel ieşirea Regatului Unit din UE, afirmând că Brexitul a stricat în interiorul UE echilibrul între federalişti şi suveranişti, iar lipsite acum de sprijinul britanic statele central-europene nu mai pot avea în Consiliul UE o minoritate de blocaj, prin urmare statele vest-europene le pot impune prin majoritate calificată orice decizie celor din fostul bloc comunist, cum s-a întâmplat recent cu adoptarea pactului UE privind migraţia, care include cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre.