Guvernul român alimentează naţionalismul şi pune sub semnul întrebării rolul UE, comentează AP

Tonul antistrăini al forţelor proguvernamentale, inclusiv al Partidului Social-Democrat (PSD), sugerează o lovitură dată îmbrăţişării entuziaste a României faţă de lumea din afară, de după căderea comunismului, în 1989.

Noua retorică, deşi de mică amploare, aduce România oarecum mai aproape de Ungaria şi Polonia, care au abordat o linie mult mai dură după alegerea unor lideri de extremă-dreapta, nemulţumiţi de graniţele deschise ale Europei, spun experţi.

„Partidul Social-Democrat şi-a colorat retorica electorală cu o retorică naţionalistă, anti-UE, împotriva corporaţiilor”, a explicat analistul Stelian Tănase.

„Mesajul este încă blând, nu ca în Ungaria. Să vedem cum evoluează în următorii doi sau trei ani”, a adăugat el.

Stelian Tănase a atras atenţia că PSD nu este o formaţiune politică modernă de centru-stânga, ci are o latură conservatoare şi este influenţat de evoluţiile politice internaţionale.

„Acesta este un curent European, uitaţi-vă la Polonia, Ungaria, Brexit. Uitaţi-vă la Trump. Este un mesaj care prinde”, a subliniat expertu.

Cristian Pârvulescu, decanul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administratice, a afirmat că o parte dintre membrii PSD, aflaţi la putere, promovează valori favorizate de preşedintele rus Vladimir Putin şi de premierul ungur Viktor Orban, cunoscut pentru poziţia sa antirefugiaţi.

„Este o campanie insidioasă de a influenţa opiniai publică”, a adăugat el, invocând o „atitudine anti-europeană” promovată de unii membri ai PSD, precum şi o demonizare a unor ONG-uri.

Criticile oficiale privind rolul UE ridică semne de întrebare în legătură cu angajamentul ţării faţă de blocul comunitar, într-o perioadă în care Marea Britanie iese din Uniune, iar lideri de extremă-dreapta eurosceptici câştigă teren înainte de alegeri vitale în Franţa, Germania şi Olanda.

Curentul naţionalist umbreşte ospitalitatea tradiţională în România şi primirea caldă de care se bucură adesea străinii.

Cu o săptămână înainte de izbucnirea protestelor, liderul PSD, Liviu Dragnea, a cărui condamnare îi blochează drumul către a deveni premier, a declarat la un post de televiziune că ar trebui făcute verificări financiare vizând ONG-urile care operează în România, pentru că o parte dintre cele care au primit bani publici este posibil să nu opereze legal. Materialul integral pe News.ro