1EUR = 4.8341 RON | Bucureşti 33 º

Finanţe şi bănci

Guvernul promite FMI: Nu scădem CAS fără lărgirea bazei de impozitare. Nu legiferăm falimentul personal

Guvernul s-a angajat faţă de FMI şi CE să scadă cotele de contribuţii de asigurări sociale fără să afecteze bugetul, măsurile de compensare fiind axate în principal pe lărgirea bazei de impozitare, unde excepţii importante se regăsesc în prezent la veniturile din drepturi de autor şi PFA. De asemenea, Guvernul s-a angajat că va lua toate măsurile pentru a nu fi adoptată legislaţia privind falimentul personal şi nici alte propuneri legislative privind recuperarea datoriilor, pe motiv că ar putea fi "subminată" disciplina de plată a ratelor la credite.

14 noi, 2013 | Mediafax
(update 14 noi, 2013 15:19) Taxele locale pentru persoane fizice cresc cât vor primarii
Guvernul s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional (FMI) că nivelul taxelor pe proprietate impuse persoanelor fizice vor putea fi majorate "la latitudinea" autorităţilor locale, pentru a reduce astfel riscul acumulării de arierate şi înregistrării unui deficit la nivel teritorial.



"Nivelul taxelor pe proprietate pentru persoane fizice poate fi majorat la latitudinea autorităţilor locale", este asigurarea transmisă de Guvern către FMI, în scrisoarea de intenţie convenită în această lună şi obţinută de MEDIAFAX.



Săptămâna trecută, agenţia MEDIAFAX a prezentat un proiect de modificare a Codului Fiscal elaborat la nivelul Guvernului, care stabileşte că impozitele şi taxele locale vor putea fi majorate suplimentar pentru persoanele fizice cu mai mult de 20%, această limită-maximă la care primarii sunt obligaţi în prezent să se raporteze urmând să fie eliminată de Guvern pentru proprietarii persoane fizice şi menţinută doar pentru firme.



Modificarea va fi argumentată prin "dificultăţile financiare" ale autorităţilor locale şi necesitatea protecţiei mediului de afaceri.
(update 14 noi, 2013 14:52) Guvernul ia măsuri dacă instanţa pe clauze abuzive nu evită riscurile pentru stabilitatea financiară
Guvernul a promis Fondului Monetar Internaţional că va găsi soluţii alternative, dacă instanţele specializate în judecarea proceselor în care sunt denunţate clauzele abuzive din contractele de prestări servicii, inclusiv credite, nu vor reuşi să evite ameninţările pentru stabilitatea financiară.



"Dacă noua structură instituţională a acestei instanţe specializate nu va avea succes în evitarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare, ne vom consulta pe larg cu toate părţile implicate, precum şi cu FMI şi CE, pentru a găsi soluţii alternative", se arată în scrisoarea de intenţie convenită cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) în negocierile din această lună, document obţinut de MEDIAFAX. Citeşte mai departe aici
(update 14 noi, 2013 14:50) Guvernul s-a angajat să facă o analiză a pensiilor private. Posibilă reducere a cotelor
Guvernul a transmis FMI că evaluează pensiile private obligatorii şi impactul acestora asupra sistemului de pensii şi a dezvoltării pieţei de capital, precizând că urmăreşte reducerea poverii fiscale fără impact bugetar, ceea ce sugerează o posibilă limitare a cotelor distribuite fondurilor private.



"Am început să întreprindem o analiză exhaustivă pentru a evalua performanţa pilonului II de pensii (pensiile private obligatorii) şi implicaţiile acestuia pentru sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii, precum şi asupra dezvoltării pieţei de capital româneşti. Evaluăm, de asemenea, opţiuni de reducere a poverii fiscale într-un mod neutru pentru buget", se arată în scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI şi Comisia Europeană, obţinută de MEDIAFAX.



Deşi formularea este ambiguă, pe cale logică se poate deduce că Executivul are în vedere cel puţin scăderea cotei de contribuţie atribuite fondurilor de pensii private obligatorii. Citeşte mai departe aici

(update 14 noi, 2013 14:46) Guvernul promite FMI că va continua ajustarea sectorului public
Guvernul a promis Fondului Monetar Internaţional (FMI) că va continua să ajusteze dimensiunea sectorului public, prin neînlocuirea angajaţilor care ies din sistem în urma concedierii, demisiei sau pensionării şi prin identificarea suprapunerilor de atribuţii ale angajaţilor.



Executivul se va asigura astfel că este realizată o încadrare mai rapidă în grila de salarizare din sectorul bugetar, se arată în scrisoarea de intenţie convenite cu FMI în această lună şi obţinută de MEDIAFAX.



În luna iunie, Guvernul şi FMI au convenit să fie elaborate norme de personal pentru fiecare minister ordonator de credite şi să fie flexibilizată regula de un angajat la şapte posturi vacantate în sectorul bugetar, menţinând însă cheltuielile de personal în jurul a 7% din PIB. Citeşte mai departe aici

"Pentru a stimula mediul de afaceri şi a reduce rata efectivă de taxare a muncii, un obiectiv principal al guvernului este o reducere a ratei constribuţiei de asigurare socială. În acest sens, vom căuta să implementăm, în a doua jumătate a anului viitor, o reducere semnificativă a ratei. Orice astfel de reducere va fi derulată fără a avea un impact asupra bugetului, în principal prin măsuri de lărgire a bazei de impozitare. Reducerea va apăra stabilitatea sistemului de asigurare socială, soliditatea finanţelor publice şi va promova obiectivele din program (convenit cu FMI, CE - n.r.). În acest scop, vom derula un studiu de fezabilitate care va fi discutat cu toate părţile interesate. Concluziile studiului vor fi convenite cu CE, FMI şi BM", se arată în scrisoarea de intenţie convenită de autorităţile române cu FMI şi Comisia Europeană, obţinută de MEDIAFAX.

Guvernul a anunţat la finalul negocierilor cu FMI, la începutul săptămânii trecute, că intenţionează să reducă CAS cu 5 puncte procentuale de la mijlocul anului viitor, după ce a eşuat să convingă experţii internaţionali că ar avea spaţiu fiscal pentru a aplica o reducere de 1-2 puncte procentuale chiar de la 1 ianuarie 2014.

Reducerea CAS a fost una dintre solicitările PNL în cadrul negocierilor, dar în discuţii s-a convenit că pentru moment sunt mai importante alocările necesare majorării de salarii în sectorul bugetar şi pentru investiţiile derulate de primării.

La acel moment, ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a declarat că Guvernul va păstra actualul sistem pentru contribuţiile de asigurări sociale aferente veniturilor din drepturi de autor, precum şi pentru veniturile obţinute de persoanele fizice autorizate.

La finalul întâlnirii pe care Guvernul a avut-o cu reprezentanţii FMI, BM şi CE, vicepremierul Daniel Chiţoiu a fost întrebat de jurnalişti dacă impozitarea suplimentară a veniturilor din drepturi de autor şi a celor obţinute de persoanele fizice autorizate a fost discutată cu partenerii financiari internaţionali.

"Nu. Acest lucru nu l-am avut în vedere în discuţiile cu partenerii noştri", a spus Chiţoiu.

Jurnaliştii au insistat pe această temă, dorind să afle dacă în 2014 contribuţiile la bugetul de stat al acestor categorii de contribuabuili vor rămâne neschimbate, iar ministrul a răspuns afirmativ.

"Da, da", a spus categoric ministrul Finanţelor.

Premierul Victor Ponta a afirmat săptămâna trecută că FMI şi preşedintele Traian Băsescu sunt cei care doresc impozitarea drepturilor de autor şi a persoanelor fizice autorizate (PFA), dar că Guvernul nu a acceptat o astfel de măsură.

Guvernul s-a angajat din nou faţă de FMI şi CE să nu legifereze falimentul personal

Guvernul s-a angajat din nou faţă de FMI şi CE că va lua toate măsurile pentru a nu fi adoptată legislaţia privind falimentul personal şi nici alte propuneri legislative privind recuperarea datoriilor, pe motiv că ar putea fi "subminată" disciplina de plată a ratelor la credite.

"Deoarece conservarea disciplinei de rambursare a creditelor în rândul debitorilor contribuie semnificativ la stabilitatea financiară, vom lua toate măsurile pentru a evita adoptarea unor iniţiative legislative, precum legea insolvenţei personale sau propuneri legate de legea privind recuperarea datoriilor care ar submina disciplina de credit", se arată în scrisoarea de intenţie convenită de autorităţile române cu FMI şi CE, document obţinut de MEDIAFAX.

Acest angajament este preluat în mod consecvent în scrisorile suplimentare de intenţie convenite de autorităţi cu instituţiile internaţionale creditoare în ultimii ani.

La mijlocul acestui an, Cristian Socol, consilier economic al premierului, în prezent consilier onorific, declara că utorităţile ar putea aplica legea falimentului personal după o analiză a efectelor pe care le-ar produce asupra sistemului bancar şi a persoanelor fizice, a impactului cost-beneficiu, stabilindu-se ulterior dacă merită să fie introdusă.

"Legea falimentului personal se va aplica după ce se va face analiza efectelor pe care aceasta le creează în societate asupra sistemului bancar, asupra persoanelor fizice şi aşa mai departe. Când se va face analiza de impact cost-beneficiu se va stabili foarte clar dacă merită să fie introdusă sau nu se va aplica", a afirmat atunci Socol.

Poziţia FMI este oarecum bizară, atât timp cât instituţia internaţională chiar a recomandat legiferarea falimentului personal unor state din regiune mult mai lovite de criza financiară, cum sunt Grecia sau Ungaria.

Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă London Economics pentru Comisia Europeană, contractat în 2011 şi finalizat anul trecut, România este una dintre puţinele ţări europene unde nu există legislaţie privind insolvenţa persoanelor fizice, care nu beneficiază de nicio formă de protecţie în faţa creditorilor odată ce ajung în situaţia de a nu-şi mai putea onora obligaţiile financiare, potrivit unui raport realizat pentru CE.

Alături de Ungaria şi Spania şi spre deosebire de alte state din UE, România nu oferă debitorilor persoane fizice opţiunea de restructurare a datoriilor printr-o procedură de faliment supravegheată judiciar, cu protecţie faţă de creditori.

Între timp, după finalizarea raportului, Spania a introdus în lege prevederi care previn evacuarea din locuinţe a persoanelor aflate în situaţie de neplată la credite ipotecare.

În Ungaria, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a cerut elaborarea unei legi a falimentului personal, însă un astfel de act normativ nu a fost adoptat.

Raportul trece în revistă principalele motive pentru care, în cazul României, au eşuat încercările de a trece prin Parlament o lege a falimentului personal, cum ar fi îngrijorările exprimate de bănci privind o posibilă creştere a numărului de tentative de fraudă odată cu apariţia unei astfel de variante, dar şi opoziţia FMI, invocată de guvern, dar negată de instituţia de la Washington.

Deşi FMI neagă că s-ar fi implicat în această dezbatere, raportul London Economics aminteşte că în scrisorile ataşate acordului se menţionează că guvernul va continua consultările cu FMI şi Comisia Europeană înainte de a introduce măsuri precum cele prezente în proiectul privind legea insolvenţei personale, care ar putea creşte indisciplina în rândul debitorilor.

Banca Naţională, care s-a opus de asemenea iniţiativelor, a invocat stabilitatea sistemului bancar şi posibilitatea ca băncile, confruntate cu legiferarea falimentului personal, să ceară mai multe garanţii pentru credite şi să restricţioneze accesul la finanţare.US Commercial Service, agenţie a guvernului SUA, notează că numărul insuficient de judecători şi avocaţi specializaţi în proceduri de faliment îngreunează procesul judiciar în astfel de cazuri şi împiedică de multe ori soluţionarea în mod consecvent a dosarelor.

De asemenea, există motive de îngrijorare legate de sistemul judiciar, care nu ar face faţă numărului ridicat de dosare care ar ajunge în instanţă în baza unei legi a falimentului personal.

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO