Guvernul se pregăteşte de procesul cu Pfizer şi majorează, prin OUG, unele salarii din Direcţia generală juridică a Ministerului de Finanţe. Primul termen din proces – 20 februarie

România a fost notificată să se prezinte la 20 februarie 2024, la ora 9:00, în fața primei camere a Tribunalului de Primă Instanță francofon din Bruxelles, şi i s-a solicitat de către Pfizer plata sumei de peste 560 de milioane de euro pentru dozele de vaccin antiCovid-19 comandate de la această companie în 2021. În acest scop, guvernul a elaborat un proiect de OUG prin care reglementează reprezentarea juridică a României în acest proces. Guvernul va majora cu 50% salariile de bază ale unui număr maxim de 10 angajaţi de specialitate din cadrul Direcţiei generale juridice a Ministerului de Finanţe, care au în fişa postului atribuţii privind asigurarea asistenţei juridice în litigiile internaţionale, se arată în proiectul de OUG consultat de Economica.net.
Cristina Şomănescu - mar, 06 feb. 2024, 16:18
Guvernul se pregăteşte de procesul cu Pfizer şi majorează, prin OUG, unele salarii din Direcţia generală juridică a Ministerului de Finanţe. Primul termen din proces - 20 februarie

Detaliile procesului cu Pfizer, din perspectiva guvernului

Litigiul a fost inițiat în contextul în care Comisia Europeană, în numele și pentru România, a încheiat cu contractanții Pfizer Inc. și BioNTech Manufacturing GmbH acordul de cumpărare în avans a unui vaccin împotriva Covid-19.

Comisia Europeană a încheiat cu contractanții Pfizer Inc. și BioNTech Manufacturing GmbH un acord de cumpărare în avans pentru furnizarea vaccinurilor împotriva Covid-19, în numele și pentru statele membre ale Uniunii Europene.
Din 2020 până acum, Comisia Europeană a încheiat cu Pfizer-BioNTech, în numele și pe seama celor 27 de state, trei contracte de furnizare a vaccinului Covid-19.
Dintre acestea, primele două contracte au fost finalizate de România prin comandarea dozelor contractate prin intermediul unor formulare specifice de comandă de vaccinuri denumite ”vaccine order forms”.
Conform prevederilor unuia dintre aceste contracte, “Comisia, statele membre participante și contractantul se supun fiecare irevocabil jurisdicției exclusive a tribunalelor din Bruxelles, Belgia, pentru a soluționa orice litigiu sau reclamație care poate lua naștere din/sau cu privire la prezentul acord sau relația legală stabilită de prezentul acord sau orice bon de comandă pentru vaccin”.

La 8 ianuarie 2024, a fost  înregistrată în evidențele Ministerului Sănătății citația emisă de Tribunalul de Primă Instanță francofon din Bruxelles, la data de 22 decembrie 2023, în cauza înregistrată cu nr. F5331-23, promovată de către reclamanții Pfizer Inc., BioNTech Manufacturing GmbH, Pfizer România SRL împotriva României, având ca obiect acțiunea în pretenții generate din neexecutarea contractului de achiziție vaccinuri antiCovid-19, încheiat între contractant și Comisia Europeană.

Prin această citaţie, România, reprezentată de Ministerul Sănătății, a fost notificată să se prezinte la 20 februarie 2024, la ora 9:00, în fața primei camere a Tribunalului de Primă Instanță francofon din Bruxelles. Pfizer cere:

  • obligarea României la executarea contractului de achiziţie prin plata sumei de 2,7 miliarde de lei pentru cele 28,9 milioane de doze rămase pe care le-a comandat, sub rezerva majorării pe parcursul procedurii, plus dobânda;
  • obligarea României la plata tuturor costurilor și cheltuielilor de judecată aferente procedurii, inclusiv a costurilor aferente procedurii de citare și a daunelor procedurale stabilite la 22.500 de euro.

Pe de o parte, reprezentarea juridică în fața Tribunalului de Primă Instanță francofon din Bruxelles nu poate fi asigurată de consilierii juridici din Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor, ci numai de către o societate de avocatură cu experiență semnificativă și care să îndeplinească condițiile legale pentru a putea reprezenta juridic România în această cauză. În acest sens, se impune contractarea acestor servicii juridice în regim de urgență pentru a fi respectat termenul procedural din această jurisdicție, susţine guvernul în documentul analizat de Economica.net.

Pe de altă parte, guvernul reglementează acordarea unei majorări salariale de 50% aplicată la salariul de bază brut de care beneficiază personalul de specialitate juridică din cadrul Direcției generale juridice a Ministerului Finanțelor, prin care asigură „recunoașterea importanței activității unice realizate pentru reprezentarea statului în litigiile internaționale și naționale care derivă din acestea. Tocmai din acest motiv, întrucât practica a demonstrat că nu există timpul necesar pentru o specializare la locul de muncă, intenția conducerii Direcției generale juridice este ca personalul specializat desemnat să aibă cel puțin o minimă experiență în drept internațional. Majorarea salarială se va acorda pentru un număr maxim de 10 persoane de specialitate juridică„, explică guvernul în nota de fundamentare consultată de Economica.net.

Guvernul a elaborat un proiect de OUG pentru a OUG prin care reglementează reprezentarea juridică a României la acest proces, al cărui prim termen e 20 februarie. 

Executivul instituie obligaţia demnitarilor şi a altor persoane care prin funcţiile ocupate au gestionat problematica care se judecă în litigiile internaţionale să participe la întâlnirile solicitate de avocații care asigură reprezentarea juridică în respectivele litigii.
Demnitarii nu vor putea refuza să semneze declarațiile de martori, să participe la audierile orale programate și să semneze orice alte documente procedurale specifice fiecărui litigiu internațional, dacă avocații care asigură reprezentarea juridică decid că informațiile sau documentele deținute de aceştia sunt utile pentru sprijinirea apărării României, se mai arată în proiectul de OUG consultat de Economica.net.

De ce e importantă schimbarea

Activitatea derulată de Direcția generală juridică din Ministerul Finanțelor din ultimii 19 ani a identificat situații în care persoanele care au ocupat o funcție de demnitate publică, implicate în gestionarea problematicii litigiilor internaționale, au refuzat să participe la întâlnirile solicitate de avocații care asigurau reprezentarea juridică în respectivele litigii. De asemenea, au existat situații în care au refuzat semnarea unor declarații de martori, cu repercusiuni negative asupra credibilității martorilor respectivi și șanselor de câștig a dosarelor.

Ce mai prevede proiectul de OUG 

Reprezentarea României sau a instituţiilor publice în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii sau în faţa altui tribunal arbitral internaţional e asigurată de Ministerul Finanţelor, atunci când prin cererile de arbitrare sunt invocate clauze care se referă la protecţia reciprocă a investiţiilor din tratatele internaţionale la care România este parte.

Reprezentarea României sau a instituțiilor publice membre ale guvernului în litigiile judiciare și arbitrale internaţionale, altele decât cele enumerate mai sus, se poate face de Ministerul Finanțelor, pe baza mandatului acordat de guvern prin memorandum.

Reglementarea în regim de urgență a posibilității guvernului de a mandata prin memorandum Ministerul Finanțelor pentru a asigura asistența și reprezentarea juridică în diverse jurisdicții străine „este absolut necesară prin raportare la semnalările primite din partea Ministerului Sănătății privind imposibilitatea acestuia de a gestiona dosarul internațional. Din acest motiv, pentru a nu fi prejudiciat bugetul statului, se impune crearea cadrului legal general pentru asemenea situații în care unele ministere nu pot gestiona activitatea în relația cu societățile de avocatură specializate”, explică guvernul.

Pentru reprezentarea în litigiile internaționale, Ministerul Finanțelor selectează în mod transparent și competitiv avocaţi, indiferent de forma de organizare a profesiei, din România și/sau din străinătate, specializaţi în litigii arbitrale internaţionale și/sau în legislația națională specifică litigiilor judiciare internaționale, după caz, pe baza unei proceduri proprii de selecție aprobată de conducătorul instituției.

Plata cheltuielilor necesare reprezentării în astfel de litigii internaționale, inclusiv plata arbitrilor în procedurile arbitrale, a expertizelor şi a celorlalte taxe judiciare sau arbitrale datorate, se asigură din bugetul Ministerului Finanțelor.

Eventualele sume de bani dispuse să fie plătite prin hotărârile judecătoreşti sau arbitrale, pronunţate în legătură cu litigiile internaționale, se suportă din bugetul Ministerului Finanțelor (MFP), cu respectarea dreptului Uniunii Europene în materia ajutorului de stat, dacă este cazul.

Dacă problematica care a făcut obiectul litigiilor internaționale a fost gestionată de una sau mai multe instituţii sau autorităţi publice locale, sumele plătite de MFP se recuperează ulterior de la aceste instituţii, în mod solidar, dacă s-a reţinut culpa mai multor instituţii sau autorităţi publice locale, iar instanța judiciară sau tribunalul arbitral nu a individualizat cuantumul sumelor datorate în funcţie de vinovăţia fiecăreia.

Actualizare

Măsurile anunţate de Economica.net în acest articol au intrat în vigoare prin publicarea OUG 6 din 2024 în Monitorul Oficial din 9 februarie.

Te-ar mai putea interesa și
ING renunță la ING Pay. Se schimbă plățile cu telefonul
ING renunță la ING Pay. Se schimbă plățile cu telefonul
ING Bank și-a anunțat clienți că din toamna acestui an renunță la un serviciu important pentru toți cei obișnuiți să plătească cu telefonul. ...
Zabka închiriază primele depozite în România
Zabka închiriază primele depozite în România
DRIM Daniel Distribuție FMCG, care a fost cumpărat de retailerului polonez Zabka, a închiriat primele depozite pentru ...
Bursa de la Bucureşti a câştigat peste 5,6 miliarde de lei la capitalizare în această săptămână
Bursa de la Bucureşti a câştigat peste 5,6 miliarde de lei la capitalizare în această săptămână
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a câştigat peste 5,6 miliarde de lei la capitalizare în această săptămână, în timp ...
S-a deschis Parcul Liniei 2, singurul din Bucureşti cu pădure urbană şi spaţii de lucru în aer liber
S-a deschis Parcul Liniei 2, singurul din Bucureşti cu pădure urbană şi spaţii de lucru în aer liber
Încă 3,5 hectare de parc, cu o lungime de 580 de metri, au fost date în folosinţă de azi, în Sectorul 6. Este a doua ...